1 Isus u zăs alu učenici aluj: “Nuj moguće, a să nu fijă sablazni, ali jao alu ala Om dăpă kari vinji. 2 Aluj jar fi majbenji să ajvi petri ljigată la găt šă să să vărljaskă ăm apă, dă kită să sablaznalaskă pă ešće mišj. 3 Fijec ăm samă! Dakă fračitu ăc vitešći ămpurišešćil; atunšje dakă su ănkăji, jartăj. 4 Makar să zgrešilaskă protiv dă ćinji sedam puta ăm una ză, dakă vinji la ćinji sedam puta să priznalaskă dă aje šje u făkut jartăj.“ 5 Apostolu u zăs alu Dimizov: “Dănji maj mult ănkriđală!“ 6 Domnu u ăntors vorba: “Să vi avut ănkriđală makar aša dă mikă ka sămănca dă gorušićino sămăncă, voj ac puće zăšji alu ljemnustuje, skočići dăm vănj šă sămănăći ăm more! Šă var punji ureći.” 7 Šjinji dăm voj zăšji alu sluga aluj, dăpă šje u lukra ăm polja ili păze pă biršj, să ac zăkă kănd vinji dăm lukru: “Hajd šăs la masă? 8 Ili nu ju zăšji am lok dă aje: “Dući šă făm šjeva dă mănkat, ščimbăc coljilje, šă ašćaptămă să mănănk šă bjov; dă pă aje poc tu să šăs šă să mănăšj? 9 Šă ar kăpăta sluga šjeva ka posebnă zaslugă dă aje dă šje u făkut? Ju gănđesk kă nu. 10 Šă voj isto aša, kănd făšjec šjeva šje ăj komandărzăt, trăbă să zăšjec: “Noj šćenj numa obični slugur. Noj numa anj făkut lukru anostru!“

11 at a pă kalje dă Jeruzalem, Isus u mers pă kalje kari sledile granicurlje ăntră Samarija šă Galileja. 12 ară aje să tunji ăm unu dăm saturljelje Jăl u aflat pă drik deset ominj ku gubă. Jej ur stat pă dăparči 13 šă ur mužjit Jăl: “O Isuse Gospodaru! Fijăc milă dă noj!“ 14 Kănd u văzut pă jej Jăl u zăs: “Dušjec šă arătăcăvă lă popă.“ Jej lur pus ureći, šă pă kalji jej ur fost čistilic. 15 Atunšje unu dăm jej kănd u văzut kă u fost čistilit su ăntors ăm napoj šă su dăm tot graju slavale pă Dimizov. 16 Jăl u kăzut žjos pă ubrazuš la pišjorilje alu Isus šă ju zahvalalit. Ali omula are Samaritanac. 17 Isus u ăntribat: ”Nas re deset ominj kari ăsre čistilic? Hunđi ăs hešćelanc devet ominj? 18 Nu su ăntors njime ăm napoj să đe slavalală alu Dimizov, čar strancusta?“ 19 Atunšje Jăl ju zăs aluj: “Skolăći šă dući pă kaljec. Ănkriđala ata ću spasalită!“

20 Kum u fost ăntribat dă la farizej kănd u vinji Kraljevstvo alu Dimizov, Jăl u ăntors vorba: “Kraljevstvo alu Dimizov nu vinji, aša să potă să să vadă ku oči. 21 Aša să lume nu potă să zăkă: “Ujtăći! Ajiše ăj. Uli akulo ăj, nu! Kraljevstvo alu Dimizov ăj ăm voj!“

22 Jăl u zăs lu učenici aluj: “U vinji vremi kănd vic kivinji să viđec una dăm zăljiljelje dă Fišjoru Omuluj, ali kivinjala avostră no fi ispunulită. 23 Orikic ur zăšji: “Ujtăći akulo ăj, ejšje ăj! No fu žec ăm njikere nu vă maknalec! 24 Kănd u vinji Fišjoru Omuluj, Jăl u vinji ka skripala pljin dă svetlă svitlăzănt dam unu kap dă nor păn la altu kap dă nor. Aša u fi šă ku Fišjoru Omuluj ăm Zua aluj. 25 Ali majănti dă aje, Jăl trăbă să patalaskă mult šă să fijă odbaciliti dă la asta generacijă. 26 Kum are ăm zăljilje dă Noa, aša u fi ăm zăljilje dă Fišjoru Omuluj. 27 Atunšje jej mănka šă bije, să ănsură šă să ămirita pănă ăm zuve kănd Noa u tunat ăm arkă. Šă poplava u vinjit šă u uništilit pă toc. 28 Isto aša are ăm zăljilje dă Lot, jej mănka šă bije, jej kumpăra šă vinđe šă sămăna šă gradale. 29 Ali pă zuva šje Lot u fužit dăm Sodoma u kăzut fok šă sumpor dăm nor šă u uništilit pă jej toc. 30 Isto aša u fi pă zuve kănd Fišjoru Omuluj su ăntoršji. 31 Dakă ăj omu pă krovuš dă kasa pă zuve ali stvarurlje aluj ăs ăm kasă, nu mergă žjos dă pă jelji. Isto aša dakă ăj Om ăm poljă jăl nu slobut să vijă akasă. 32 Isto aša dakă ăj Om ăm poljă, nu mergă akasă. Ăngănđecavă dă băšăca alu Lot! 33 Šinji gođe ănšjarkă să ăš spasalaskă kustuš ala lu perđi.” 34 Ăm aje nopći ju vă spuj ur fi doj ominj ăm ista pat šă unu dăm jej u fi lot, halalănt u fi lăsat. 35 Dovă mujer ur ribili, una u fi lotă hajelantă u rămănje. 36 *** 37 Doj ominj ur lukra ăm poljă, unu u fi lot halalănt u rămănje.“