7
Li Jesús quihobe' xbaneb li ri̱tz'in
Chirix chic a'an, li Jesús yo̱ chixbeninquileb li na'ajej li cuanqueb Galilea. Inc'a' quiraj xic Judea xban nak eb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío te'raj xcamsinquil. Yo̱ chi cuulac xk'ehil li nink'e nak eb laj judío neque'xyi̱b lix coc' muheba̱l. Eb li ri̱tz'in li Jesús que'xye re: —Elen sa' li na'ajej a'in. Ayu Judea re nak eb li neque'ta̱ken a̱cue te'rileb li milagro li nacaba̱nu. Ma̱ ani junak tixba̱nu lix c'anjel chi mukmu cui naraj nak ta̱na'li̱k ru. Cui ta̱ba̱nu li milagro a'in, c'utbesi la̱ c'anjel chiruheb chixjunileb, chanqueb. Yal ta eb li ri̱tz'in neque'pa̱ban re nak a'an taklanbil chak xban li Dios. Quixye li Jesús reheb: —Toj ma̱ji' nacuulac xk'ehil nak tinxic. La̱ex naru texxic yalak jok'e. Eb li cuanqueb sa' ruchich'och' xic' niquine'ril xban nak la̱in ninye reheb nak inc'a' us li yo̱queb chixba̱nunquil. Abanan la̱ex inc'a' xic' nequex-ile' xbaneb. Ayukex la̱ex sa' li nink'e. La̱in inc'a' tinxic xban nak toj ma̱ji' nacuulac xk'ehil nak tinxic, chan li Jesús. Nak quixye reheb a'in, li Jesús toj quicana aran Galilea.
Li Jesús co̱ Jerusalén chixnumsinquil li nink'e
10 Nak ac xco̱eb li ri̱tz'in sa' li nink'e aran Jerusalén, li Jesús co̱ ajcui'. Abanan moco quixye ta rib. Chanchan sa' mukmu co̱. 11 Eb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío yo̱queb chixsic'bal li Jesús sa' li nink'e. —¿Bar anchal cuan li cui̱nk a'an? chanqueb. 12 Nabaleb li cuanqueb aran yo̱queb chixcuech'inquil rib chirix li Jesús. Cuan yo̱queb chi yehoc re: —Cha̱bil cui̱nk a'an, chanqueb. Ut cuan cui'chic yo̱queb chi yehoc: —Inc'a'. Li cui̱nk a'an naxbalak'iheb li tenamit, chanqueb. 13 Abanan ma̱ ani quia̱tinac chi cau xban nak que'xucuac chiruheb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío. 14 Nak ac yo̱ li nink'e li Jesús co̱ sa' li templo ut qui-oc chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li cuanqueb aran. 15 Que'sach xch'o̱leb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío chirabinquil li c'a'ru quixye li Jesús. Que'xye: —¿Chanru nak naxnau li cui̱nk a'in chixjunil li c'a'ak re ru a'in? A'an moco tzolbil ta, chanqueb. 16 Quixye li Jesús reheb: —Li tijleb li yo̱quin chixc'utbal ma̱cua' cue. A' li Dios li quitaklan chak cue, a'an li quic'utuc chicuu li yo̱quin chixyebal, chan. 17 Li ani ta̱ajok xba̱nunquil li c'a'ru naraj li Dios, a'an tixnau ma re li Dios li tijleb li yo̱quin chixc'utbal malaj ut yal inc'a'ux injunes. 18 Cui junak naxch'olob xya̱lal li naxc'oxla xjunes, li jun a'an naraj nak ta̱q'uehek' xlok'al xbaneb li neque'abin re. Abanan li ani naraj nak ta̱q'uehek' xlok'al li quitaklan chak re, li jun a'an ti̱c xch'o̱l ut ma̱c'a' balak'ic riq'uin. 19 ¿Ma inc'a' ta bi' quixq'ue e̱re li chak'rab laj Moisés? ¿C'a'ut nak ma̱ jun sa' e̱ya̱nk naxba̱nu chi tz'akal li c'a'ru naxye li chak'rab? Ut, ¿c'a'ut nak te̱raj incamsinquil? chan li Jesús. 20 Eb a'an que'chak'oc ut que'xye re: —Cuan na li ma̱us aj musik'ej a̱cuiq'uin. ¿Ani ta̱ajok a̱camsinquil? chanqueb re. 21 Quixye li Jesús reheb: —La̱in xinba̱nu jun li milagro sa' li hiloba̱l cutan ut sachso e̱ch'o̱l xexcana xban. 22 Laj Moisés quixye e̱re nak tento te̱ba̱nu li circuncisión reheb le̱ ralal. (Ma̱cua' laj Moisés li quitiquiban re. A' le̱ xe'to̱nil yucua', a'aneb li que'tiquiban re xba̱nunquil li circuncisión.) Usta hiloba̱l cutan, la̱ex nequeba̱nu li circuncisión. 23 Cui la̱ex nequeba̱nu li circuncisión usta hiloba̱l cutan re nak inc'a' te̱k'et li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés, ¿c'a'ut nak xexjosk'o' cuiq'uin nak xinq'uirtesi jun li cui̱nk sa' li hiloba̱l cutan? 24 Mexrakoc a̱tin jo' nequeraj la̱ex yal e̱junes. Chexrakok ban a̱tin sa' xya̱lal, chan li Jesús. 25 Cuanqueb aj Jerusalén que'xye: —¿Ma ma̱cua' ta bi' a'in li cui̱nk li te'raj xcamsinquil eb li neque'taklan sa' kaya̱nk la̱o aj judío? 26 Q'uehomak retal. Cuan arin ut yo̱ chi a̱tinac chiruheb chixjunileb li tenamit ut ma̱c'a' neque'xye re. Ma̱re xe'xnau nak a'an li Cristo. 27 ¿Chanru nak a'anak li Cristo? ¿Ma inc'a' ta bi' nakanau bar xtenamit li cui̱nk a'in? Nak ta̱cha̱lk li Cristo, ma̱ ani ta̱na'ok re chi tz'akal bar ta̱cha̱lk chak, chanqueb. 28 Nak li Jesús yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal sa' li templo, quixye chi cau xya̱b xcux: —Ya̱l nak nequenau cuu. Ut nequenau bar intenamit. Abanan inc'a' nequenau chi tz'akal bar xinchal chak. La̱in inc'a' xintakla chak cuib yal injunes. Li Dios, li ti̱c xch'o̱l, a'an li xtaklan chak cue. La̱ex inc'a' nequenau ru a'an. 29 Ca'aj cui' la̱in ninna'oc ru xban nak riq'uin a'an xinchal chak. Li Dios, a'an li quitaklan chak cue, chan li Jesús. 30 Ut que'raj raj xchapbal re nak te'xq'ue sa' tz'alam. Abanan inc'a' ajcui' que'xchap xban nak toj ma̱ji' nacuulac xk'ehil nak ta̱chapek'. 31 Nabaleb li tenamit que'xpa̱b li Cristo ut que'xye: —La̱o nakanau nak ta̱c'ulu̱nk li Cristo, nabaleb li milagro tixba̱nu. Li cui̱nk a'in nabal li milagro yo̱ chixba̱nunquil. Cui ta ma̱cua' li Cristo, ¿chan ta cui' ru nak tixba̱nu li milagro li yo̱ chixba̱nunquil?
Eb li neque'c'ac'alen sa' li templo que'takla̱c chixchapbal li Jesús
32 Eb laj fariseo que'rabi li yo̱queb chixyebal chirix li Jesús. Jo'can nak eb a'an, rochbeneb li xbe̱nil aj tij, que'xtakla li neque'c'ac'alen sa' li templo chixchapbal li Jesús re te'xq'ue sa' tz'alam. 33 Li Jesús quixye reheb: —Toj ma̱ji' tine̱chap. Toj tincua̱nk chic ca'ch'inak sa' e̱ya̱nk, tojo'nak tinsuk'i̱k cui'chic riq'uin li quitaklan chak cue. 34 Tine̱sic' ut inc'a' tine̱tau xban nak bar cua̱nkin la̱in, la̱ex inc'a' texru̱k chi xic, chan. 35 Ut eb laj judío que'oc chi a̱tinac chi ribileb rib ut que'xye: —¿Bar anchal ta̱xic li cui̱nk a'in nak inc'a' ta̱ru̱k takatau? Ma̱re ta̱xic riq'uineb laj judío li cuanqueb sa' xtenamiteb laj griego. Malaj ta̱oc chixtzolbaleb laj griego. 36 A'an xye, “Tine̱sic' ut inc'a' tine̱tau. Inc'a' naru texxic bar cua̱nkin cui',” chan. ¿C'a'ru xya̱lal a'an? chanqueb.
Li Jesús quixye nak li ani ta̱chakik re tixq'ue ruc'a
37 Li roso'jic li nink'e, a'an li cutan li k'axal lok' chiruheb. Sa' li ho̱nal a'an, li Jesús quixakli chiruheb ut quixye chi cau xya̱b xcux: —Li ani ta̱chakik re, cha̱lk cuiq'uin. La̱in tinq'ue ruc'a. 38 Xban nak jo'ca'in tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu: Chixjunileb li ani te'pa̱ba̱nk cue la̱in, li Santil Musik'ej li naq'uehoc junelic yu'am ta̱cua̱nk riq'uineb. Chanchan jun li yu'am ha' li inc'a' na-oso'.— 39 Nak quixye a'in, li Jesús yo̱ chi a̱tinac chirix li Santil Musik'ej li ta̱cua̱nk riq'uineb li te'pa̱ba̱nk re. Sa' li cutan a'an, li Santil Musik'ej toj ma̱ji' nac'ulun xban nak li Jesús toj ma̱ji' naxic sa' choxa chixc'ulbal lix lok'al. 40 Nak que'rabi li c'a'ru quixye li Jesús, cuan que'yehoc: —Relic chi ya̱l li cui̱nk a'in profeta.— 41 Ut cuanqueb ajcui' que'xye: —Li cui̱nk a'in, a'an li Cristo.— Abanan cuanqueb cui'chic li que'chak'oc ut que'xye: —¿Ma Galilea ta bi' ta̱cha̱lk li Cristo li yechi'inbil ke? 42 Tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu nak li Cristo li Mesías ta̱cha̱lk sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol li rey David. Ta̱cha̱lk aran Belén li quicuan cui' li rey David najter, chanqueb. 43 Jo'can nak li tenamit que'xjachi ribeb xban nak jalan jala̱nk yo̱queb chixc'oxlanquil chirix li Jesús. 44 Cuanqueb li que'ajoc xchapbal li Jesús abanan inc'a' ajcui' que'xba̱nu.
Li cuanqueb xcuanquil inc'a' que'xpa̱b li Jesús
45 Nak que'suk'i li que'takla̱c chixchapbal li Jesús, eb laj fariseo ut eb li xbe̱nil aj tij que'xpatz' reheb: —¿C'a'ut nak inc'a' xec'am chak li cui̱nk a'an? chanqueb. 46 Eb li neque'c'ac'alen sa' li templo que'chak'oc ut que'xye: —¡Ma̱ jun cua kabiom junak cui̱nk chi a̱tinac jo' naa̱tinac li cui̱nk a'an! Ch'ina'us li c'a'ru naxye, chanqueb. 47 Ut eb laj fariseo que'xye reheb: —¿Ma xeq'ue ajcui' e̱rib la̱ex chixbalak'i li cui̱nk a'an? 48 ¿Ma cuan ta bi' junak xcomoneb li neque'taklan sa' kaya̱nk li xpa̱b li c'a'ru naxye a'an? Ut, ¿ma cuan ta bi' junak kacomon la̱o aj fariseo xpa̱ban re? 49 Eb li q'uila tenamit a'in inc'a' neque'xnau c'a'ru naxye sa' li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés. ¿C'a'ru te'oc cui' eb a'an? chanqueb laj fariseo. 50 Cuan aran laj Nicodemo li quicuulac riq'uin li Jesús chi k'ek. A'an jun reheb laj fariseo. Quixye reheb: 51 —Naxye sa' li kachak'rab nak inc'a' naru rakoc a̱tin sa' xbe̱n junak cui̱nk chi toj ma̱ji' naxye ma cuan xma̱c malaj ut inc'a'. Tento takanau chi tz'akal c'a'ru lix ma̱c, chan laj Nicodemo. 52 Que'chak'oc ut que'xye re: —¿Ma la̱at ajcui' aj Galilea la̱at? Tzol a̱cuib chi us sa' li Santil Hu re ta̱q'ue retal nak ma̱ jun profeta chalenak chak Galilea, chanqueb. 53 Ut chirix chic a'an, chixjunileb que'co̱eb sa' rochocheb.