2
Cuando xalex ri Jesús
Y chupa ri k'ij ri', pa ru-tiempo ri Augusto César ri jun nimalaj achi nu'on gobernar, ja' cuando xtak rubixic chique conojel winak chi tiquitz'ibaj quibi'. Man jun mej (bey) banon quiri'. Pero cuando x-an quiri', ja gobernador ri jun achi rubinan Cirenio, chiri' pa rech-ulef Siria. Y ri winak jec'o pa Israel yebe na chi ne'quitz'ibaj quibi' pa tak quitenemit ri cati't-quimama'. Y chiri' pa Galilea c'o jun tenemit rubinan Nazaret. Y chiri' pa Nazaret c'o jun achi José rubi'. Y ri José re' xberutz'ibaj rubi' c'a Belén, ri jun tenemit c'o pa Judea, roma je aj-chiri' ri rati't-rumama'. Chiri' pa Belén xalex-wi ri rey David, y ri José, can ru-familia can ri rey David. Ri José y María, ri xten ri ruc'utun, je ca'i' reje' xebe c'a Belén chi xbequitz'ibaj quibi'. Y ri María xa ya nalex ri ral. Y c'a chiri' pa tenemit Belén jec'o-wi cuando ri María xtzakon ruk'ij chi nic'ue' ral. Raja' xc'ue' jun ral ala'. Ri María can utz xubolkotij ri ne'y pa tziak, y xuliba' pa jun quiwaybal awaj. Pa cocho awaj xalex-wi ri na'ey ral ri María, roma nojinak chic ri posada.
Cuando ri ángeles xquic'ut-qui' chiquiwech ri achi'a' ri yequichajij ovejas
Chunakaj ri Belén ri ak'a' ri', jec'o achi'a' ri yequichajij qui-ovejas pa k'ayis. C'aja' xquitzu' xuc'ut-ri' jun ángel chiquiwech, ri ángel re' petenak chicaj riq'uin ri Ajaf. Y reje' yalan xquixi'j-qui' roma ri ángel, y roma chuka' ri rusakil ri Ajaf ri xsakrisan quichi. 10 Pero ri ángel xu'ij chique: Man tixi'j-iwi', roma ren jec'o utzilaj tak tzij jenuc'amon-pe chiwe, y roma ri utzilaj tak tzij ri' can conojel winak ri jec'o chech-ulef xquiequicot. 11 Tic'oxaj ri xtin-ij chiwe: Chiri' pa Belén, ri rutenemit can ri rey David, cami xalex ri Jun ri nicolo quichi ri winak, y ri' ja ri Cristo, ri Ajaf. 12 Ri retal ri ne'y ri xtiwil, xtitzu' chi bolkotin pa tziak y cotz'oban pa jun quiwaybal awaj, xcha' ri ángel.
13 Can ja' xeloka ch'aka chic ángeles ri je-petenak chicaj. Can je q'uiy. Y reje' niquiya' ruk'ij ri Dios, y niqui'ij:
14 ¡Cami, chicaj can niyo'x ruk'ij ri Dios!
¡Y we' chech-ulef xoka yan ri uxlanen. Xoka yan chiquicojol ri winak, roma ri Dios yalan yerojo'!
15 Y xe xqui'ij can quiri' ri ángeles, ja xebe chicaj. Y can xe xebe ri ángeles ri', ri achi'a' ri quichajin qui-ovejas can ja' xqui'ij-ka chiquiwech: Jo' ch'anin pa tenemit Belén. Jo', kabetz'eta' ri ac'ual ri xalex chiri'. Roma ri Ajaf can xutak-pe ri rutzijol chake.
16 Y junanin xebe pa tenemit chi xbequitzu', y can xebequila' ri María, ri José y ri ac'ual cotz'oban pa jun quiwaybal awaj. 17 Ri achi'a' ri', can xe xquitzu' ri ac'ual, ja xquitzijoj-ka ri x-ix chique roma ri ángel, chirij ri jun ac'ual re'. 18 Y conojel ri yec'oxan, can xsatz quino'j (xsach quic'u'x) roma ri utzilaj tak tzij ri niquitzijoj. 19 Y María can yeruyec pa ránima ronojel ri tzij ri', y nunojij chuka' chirij ri tzij ri'. 20 Y ri achi'a' ri yechajin ovejas xetzolaj chic e. Pero reje' niquiya' ruk'ij ri Dios roma ronojel ri xquitzu' y xquic'oxaj. Can xbanataj-wi anche'l ri xu'ij can ri ángel.
Ri Jesús c'a ne'y xc'uax pa rocho ri Dios
21 Can c'a man jani rutzijol chi nic'ue' ral ri María, cuando jun ángel xu'ij chi ri ac'ual ri xtralaj xtubinaj Jesús.* Lc 1:31 Y can quiri' xubinaj can ri ne'y cuando c'aja' oc wakxaki' k'ij talex. Y ja k'ij ri' cuando x-an ri circuncisión che,* Lv 12:3 anche'l ri nu'ij rutzij ri Dios chi ni'an na-wi.
22 Y cuando xtzakon ri k'ij anche'l nu'ij ru-ley ri Moisés, chi ri ixoki' ri nic'ue' cal tiquijosk'ij-qui', ri María can quiri-wi xu'on. Y pa rocho ri Dios ri c'o pa Jerusalem xebe-wi. Ri José y María can xquic'uaj chuka' ri Jesús chi ne'quic'utu' pa rocho ri Dios. 23 Quiri' xqui'en roma ru-ley ri Ajaf Dios nu'ij: Ri na'ey ala' ri xtalex pa jun jay, ri' can richi ri Dios.* Ex 13:2, 12 24 Ri José y María can xqui'en-wi anche'l nu'ij chupa ru-ley ri Ajaf Dios. Reje' xquiya' chech ri Dios ca'i' palomas, roma ri ley can nu'ij-wi: Ca'i' palomas je nim o ca'i' tak cocoj.* Lv 12:6-8
25 Y chiri' pa tenemit Jerusalem ri tiempo ri' c'o jun achi rubinan Simeón. Ri jun achi re' can choj ruc'aslen y can nuya' ruk'ij ri Dios. Ri Simeón can c'o-wi ri Espíritu Santo riq'uin y ruyoben chuka' cuando xtipe ri Cristo chi nicolotaj raja' y chi yecolotaj ri ch'aka chic israelitas. 26 Y ri Espíritu Santo ruk'alajin chic che ri Simeón chi manak xticom, xa manak xtutzu' can rech ri Cristo, ri xtutak-pe ri Ajaf Dios. 27 Y chupa ri k'ij cuando ri te'j-tata'j xquic'uaj ri ne'y pa rocho ri Dios chi niqui'en anche'l ri nu'ij ri ley, can ja k'ij ri' xapon ri Simeón pa rocho ri Dios, roma quiri' xrojo' ri Espíritu Santo. 28 Ri Simeón xuk'etej ri ne'y, y chi xuya' ruk'ij ri Dios xu'ij:
29 Ajaf, cami xa can utz chic chi yicom-e, xa can c'o chic uxlanen pa wánima,
roma can anche'l ri a'in chue, can quiri' xbanataj.
30 Ri nuech xquitzu' yan can ri nicolo kachi, ri petenak awiq'uin ret,
31 ri xatak-pe ret quichi conojel winak.
32 Ja raja' chuka' ri Sakil quichi ri winak ri man je israelitas ta,* Is 42:6; 49:6 roma ja raja' ri xtik'alajin ri abey ret chiquiwech.
Y roj ri atenemit Israel can xtic'ue' kak'ij, roma can chikacojol xalex-wi ri nicolo quichi ri winak, xcha' ri Simeón.
33 Ri José y María ri te'j, can anchique la c'a xquic'oxaj ri xu'ij ri Simeón chirij ri ne'y. 34 Y c'ajari' ri Simeón xu'on jun oración pa quiwi' ri José y ri María, chi quiri' ja' ta ri Dios ri xtibano bendecir quichi. Cuando rubanon chic ka orar ri Simeón, xu'ij che ri María, ri rute' ri ne'y: Tac'oxaj na pe', ri ne'y re' nim ri samaj yo'n-pe che roma ri Dios. Y roma raja', je q'uiy chique ri kawinak israelitas xquiecolotaj. Y je q'uiy chuka' ri xquietzak, roma can itzel xtiquitzu'. 35 Can roma raja' xte'k'alajin-pe ronojel ri jec'o pa tak cánima ri winak, ri utz y ri man je utz ta. Y ri Simeón xu'ij chuka' che ri María: Roma ri xti'an che ri Jesús, c'o ruquiy (k'axon) xtana' ret; can anche'l jun espada ri xtusoc ri awánima, xcha' ri Simeón.
36 Chiri' pa rocho ri Dios c'o chuka' jun ixok rubinan Ana. Raja' can nuk'alajij ri ni'ix che roma ri Dios. Raja' rumi'al can jun achi rubinan Fanuel, y ru-familia can ri Aser, ri jun achi xc'ue' ojer can. Ri Ana re' can ri'j chic. Raja' c'a co'l cuando xc'ule'. Y xe wuku' juna' xquic'uaj-qui' riq'uin ri rachijil, roma xa ch'anin xcom-e ri achi chech. 37 Y raja' man xc'ule' ta chic jun mej (bey). C'o yan ochenta y cuatro rujuna', y can c'o pa rocho ri Dios k'ij-k'ij. Raja' can nu'on ayuno y oración chi nuya' ruk'ij ri Dios, quiri' nu'on pak'ij chi chak'a'. 38 Cuando ri Ana xutzu' ri ne'y, xbe-apo riq'uin. Y can xuya' matiox che ri Dios roma ri ne'y ri'. Y xutz'om rutzijoxic chique ri winak aj-Jerusalem ri can quiyoben chi yecol, chi ja xoka ri Jun ri xticolo quichi.
Cuando ri José y ri María xetzolaj pa tenemit Nazaret
39 Ri José y María xqui'en ronojel ri nu'ij ri Ajaf Dios chupa ri ru-ley, ri can nic'atzin niqui'en cuando c'o yan jun jani' k'ij talex jun ac'ual. C'ajari' xetzolaj pa cocho pa Nazaret.* Mt 2:23 Ri tenemit re' c'a pa Galilea c'o-wi. 40 Y ri ac'ual niq'uiy y nic'ue-ka ruchuk'a' benak. Raja' can niq'uiyer runo'j (runa'oj), y c'o ru-bendición ri Dios pa ruwi'.
Ri Jesús c'a ac'ual y nitzijon quiq'uin ri maestros chi ri ley pa rocho ri Dios
41 Ri María y José, rute-rutata' ri Jesús, can juna-juna' yebe pa tenemit Jerusalem cuando napon ri k'ij chi ri nimak'ej ri ni'ix pascua che.* Ex 12:1-27; Dt 16:1-8 42 Quiri' chuka' xqui'en cuando ri Jesús cablajuj rujuna' y xapon chic jun mej (bey) ri nimak'ej ri'. Reje' xebe c'a pa tenemit Jerusalem roma can quiri-wi niqui'en ri quiwinak israelitas. 43 Y cuando xk'ax yan ri nimak'ej pascua, María y José xetzolaj chicocho. Pero reje' man quieta'n ta chi ri Jesús xa xc'ue' can chiri' pa tenemit Jerusalem. 44 Ri José y María can xquinojij chi ri ac'ual can benak-wi chiquicojol ri winak, y quiri' xebin jun k'ij. Pero cuando xquina'ej chi xa man benak ta, ja xquic'utula' chique ri qui-familiares y chuka' chique ri quieta'n quiwech. 45 Y roma man xquiwil ta, ri José y María xetzolaj chi niquicanoj ri ac'ual c'a pa tenemit Jerusalem.
46 C'o yan oxi' k'ij tisatz (tisach) ri ac'ual, c'ajari' xquiwil. Reje' xquiwil ri ac'ual pa rocho ri Dios ri c'o pa Jerusalem. Ri ac'ual ch'ocol-apo quiq'uin ri achi'a' maestros chi ri ley, nuc'oxaj ri niqui'ij y c'o chuka' ri nuc'utuj-apo raja' chique. 47 Y conojel ri niquic'oxaj ri nu'ij ri ac'ual nisatz quino'j (nisach quic'u'x), roma ri nic'utux che coma ri maestros, ri ac'ual can nitiquier-wi nu'ij-apo chique. Can k'alaj-wi chi raja' ronojel nu'on entender y can c'o runo'j (runa'oj). 48 Chiri' pa rocho ri Dios c'o-wi ri Jesús cuando ri María y José xbequila'. Reje' can anchique la xquina'. Y ri te'j xu'ij che ri ral: ¿Anchique xa'an? ¿Anchique roma xac'ue' can y man xa'ij ta chake? Tatzu'; la atata' y ren can jatkacanoj. Y can jojbison yan roma manak jatkawil.
49 Y raja' xu'ij chique: ¿Anchique roma yinicanoj? ¿Man iweta'n ta c'a chi ren ja ri nrojo' ri Nata' Dios jari' ri nin-en?
50 Y ri tzij ri xu'ij ri ac'ual chique ri José y María man xqui'en ta entender.
51 C'ajari' ri ac'ual junan xtzolaj quiq'uin c'a chicocho, pa tenemit Nazaret. Ri ac'ual can nunimaj quitzij. Y ronojel ri xbanataj pa Jerusalem riq'uin ri ac'ual, ri María xeruyec pa ránima. 52 Y ri Jesús niq'uiy benak y can quiri' chuka' ri runo'j (runa'oj). Raja' can nika chech ri Dios, y can nika chiquiwech ri winak.* 1 S 2:26; Pr 3:4

*2:21 Lc 1:31

*2:21 Lv 12:3

*2:23 Ex 13:2, 12

*2:24 Lv 12:6-8

*2:32 Is 42:6; 49:6

*2:39 Mt 2:23

*2:41 Ex 12:1-27; Dt 16:1-8

*2:52 1 S 2:26; Pr 3:4