15
Bic tabar mac je' u riq'uir ich u quimirir
Baje'rer in wet acsa'orirex, a teno' in c'at in wʌc'ʌs c'asic techex soc a wʌc'ʌs c'ʌ'otiquex an ten bic caj in wa'araj techex uch yoc'or u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Quire' caj a c'ʌmajex aro', bayiri' xan, jach chichij a worex ti' u t'ʌn C'uj. Quire' aro' xan, taca'anechex. Mʌ' ju bin ts'abir a muc'yajex wa ca qui' cʌnantiquex a ba' caj in wa'araj techex. Chen wa mʌ' ta qui' cʌnan ta worex, jeroj jot tu ta wacsex ta worex.
A teno', caj in masaj techex a ba' caj in c'ʌmaj ti' C'uj, a ba' jach nojo'. Caj in wa'araj techex Cristo caj quimij quir u bo'otic u bo'orir ic si'pirex an ten bic caj ya'araj tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj. Caj in wa'araj techex but'a'an u baquer ich u japnin tunich. Jeroj, caj riq'uij quir u wʌc'ʌs cuxtar mʌna' u nup u q'uinin. Baxuc ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj xan. Jeroj tune', Jesús caj u yes u bʌj soc u wʌc'ʌs irir ten Pedro. Jeroj tune', caj u wʌc'ʌs es u bʌj soc yirir ten tu cotor u camsʌwinicob a caj u tuchi'taj ca' xicob u tsec'tob u t'ʌn, a docejo'. Jeroj pachir caj irir ten a manan quinientos yet acsa'orirob tu much'a'anob. Toc jumpuri' caj u yirajob Jesús. A ray winicobo' robob, ti' toy cuxa'an ya'ab, chen yʌn jun yarob xan quimenob. Jeroj caj u yes u bʌj ti' Jacobo, caj ts'oc aro', caj u yes u bʌj ti' tu cotor mac a caj u tuchi'taj ca' u tsec'tob u t'ʌn.
Jach pachir tu cotor aro', Jesús caj u yesaj u bʌj ten quir u tetiquen ca' in tsec't u t'ʌn an ten bic caj u tetaj u camsʌwinicob uch. Chen yʌn mac u so'soc aricob wa mʌ' ju tetajen Jesús a ray u q'uinino'. Mʌ' ja wirej, a teno' ich a mac a yʌjtseq'uirob Cristo, a teno' mʌ' nojeni'. Quin wu'yic tin wor jach joten, chen quire' tsoy tu t'ʌn C'uj, raji' caj u tetajen soc yʌjtseq'uiren Cristo. 10 Chen quire' tsoy tu t'ʌn C'uj a ba' caj u betaj ten C'uj, rajen a teno' a ten biquen baje'rer. Quire' tsoy tu t'ʌn C'uj a ba' beta'b ten C'uj ten, mʌ' tu sʌtaji'. Mʌ' ja wirej, jach manan a teno' beyanʌjen ti' u beyajob tu cotor a mac a tuchi'ta'b ten Cristo quir u tsec'ta'r u t'ʌn. Chen aro' caj in betaj yejer u muc' C'uj, quire' jach maman tsoy tu t'ʌn C'uj caj u betaj ten. 11 Rajen quin wa'aric techex, cax wa quin tsicbar a teno', wa cu tsicbarob a mac a tuchi'ta'b ten Cristo, ra'iri' t'ʌn caj in tsec'tajob techex, ra'iri' xan a ba' ca wacsiquex ta worex a ti'o'.
Bic tabar ic riq'uirex ich ij quimirirex
12 Quire' caj in tsec'tob techex, raji' Cristo toc ric'sa'b ten C'uj ich u quimirir, biquinin yʌn jun yarob tu yʌnechex a cu ya'aricob wa ju quimirir mʌ' ju bin ric'sa'bir ten C'uj quir u wʌc'ʌs cuxtarob? 13 Wa ra' taj a ba' cu ya'aricob, aro' u c'at ya'aric mʌ' ric'sa'b Cristo ich u quimirir. 14 Mʌ' ja wirej, wa mʌ' ric'sa'b Cristo ich u quimirir, jeroj tun, mʌna' ba' quir in tsec'ticob, bayiri' xan, mʌna' ba' quir a wacsiquex ta worex ti'. 15 Mʌ' ja wirej, wa mʌ' taji' ca' ric'sac mac ich u quimirir, jeroj tun, bayiri' xan, mʌ' taji' wa ric'sa'b Cristo ten C'uj ich u quimirir uch. 16 Quire' wa mʌ' ju riq'uij mac ich u quimirir jeroj tun, a Cristojo', ti' toy yʌn ich u quimirir. 17 Bayiri' xan, wa mʌ' ric'sa'b Cristo ten C'uj ich u quimirir mʌ' ba'wir caj a wacsajex ta worex ti' Cristo, quire' mʌ' bo'ta'b u bo'orir a si'pirex. 18 Bayiri' xan, a mac a toc yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo, a mac baje'rer quimenob, jeroj tun, je' u bin ts'abir u muc'yajob. 19 Wa ti' toy cuxa'ano'onex ich yoc'ocab, quic pajiquex wa pachir je' u taquico'onex Cristo ca' bin quimico'onex, chen ix ti' u tusabar ten Cristo to'onex. Ay quen, jach manan otsichʌjenob ich yococab.
20 Chen jach taj Cristo caj riq'uij ich u quimirir. Raji' pʌyber ich a mac a riq'uij ich u quimirir, ich tu cotor mac a quimenobo'. 21 An ten bic tu cotor mac, tu yʌnxchun a ba' u ber ti'ob, rajen quij quiminex quire' a ba' caj u betaj Adán uch. Bayiri' xan, tu cotor mac, je' u riq'uir ich u quimirir quire' a ba' caj u betaj Cristo. 22 Quire' tu cotor mac quimij, quire a ba' caj u betaj Adán. Mʌ' ja wirej, rajen caj u masa u si'pir Adán ti' tu cotor mac. Bayiri' xan, tu cotor mac wa cu yacsic tu yor ti' Cristo je' u riq'uir ich u quimirire'. 23 A ju q'uinino', ra' toc teta'b ten C'uj uch wa ber ca' bin ric'saco'onex. Mʌ' ja wirej, a Cristojo', raji' pʌyber riq'uij. Jeroj ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu yu'ur Cristo, tu cotor a mac a yacsmʌnob tu yorob ti' je' u riq'uir ich u quimirir xan. 24 Cu ts'ocar u xur t'ʌn, wa ber raji' cu bin u c'ubic ti' ic Tetex C'uj a ba' ts'a'b u reyintej uch. Mʌ' ja wirej, a ra' u quinino', je' u ruc'sic tu cotor rey a tu cu reyinticob u winiquirob. Je' u ruc'sic xan, tu cotor jach ts'ur yejer a mac a cu beticob a ba' u c'at te' ich yococab. 25 Quire' Cristo ca' u yʌn reyintej ca' tac ch'ejsa'bir ten C'uj tu cotor mac a cu p'acticob a ti'o', soc raji' cu bin u reyintic tu cotor ba'. 26 Pachir tu cotor ba', jeroj tune', cu bin u ch'ejsic tu cotor ba' a quic p'actiquex, ra' ic quimirirexo'. 27 Quire', baxuc ti' ts'iba'an: “Tu cotor ba' a ti' yʌno', a C'ujo', caj u tetaj, soc raji' ca' reyintac ten tu cotor ba', a ti' yʌn.” Chen wa ber caj u ya'araj: “Tu cotor ba' a ti' yʌn ca' reyintac”, aro' mʌ' ju c'at ya'arej wa Cristo cu bin u reyintej C'uj. Mʌ' ja wirej, raji' caj u ts'aj u muc' quir u reyintic tu cotor ba' a ti' yʌn. 28 Wa ber cu bin ocar u reyinbir Cristo tu cotor ba' a ti' yʌn, jeroj tun, raji' Jesús xan, cu reyintic C'uj a mac a ts'a'b u muc' quir u reyinta' ten tu cotor ba' a ti' yʌn, soc raji' ic Tetex C'uj jach manan rey.
29 Bayiri' in c'at in wʌc'ʌs aric techex, wa mʌ' ju riq'uir a mac a quimin, biquinin acsa'b ja' tu jo'r mac quir u yamtic a mac quimen? Biquinin, wa yʌn acsa'bir ja' tu jo'r mac quire' u baquer a mac xan?
30 Rajen ba'wir quin muc'tic u chuquicob in pach tu cotor u q'uinin wa ja cu quimino' mʌ' ju bin ric'sa'? 31 In wet acsa'orirex, rajra' quin wu'yic wa tabar in quinsa'. A teno', quin wa'aric techex aro' quire' ic pacran er ic bʌjex, quire' caj ij cacsajex tij corex ti' ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. 32 Baje'rer, a teno', caj ba'te'nʌjeno' yejer c'axir bʌc' ich u cajar Efesio, quire' in jach bʌjiri' in c'at, ba'wir ten wa quin betic aro' wa mʌ' ju riq'uir mac ich u quimirir? Yʌn mac cu tus tucric wa ber ca' bin quimic, jeroj ts'oquij ba', mʌna'. Biquinin, mʌ' ju chen a'ar: “Cux ca' janaco'onex, ca' uc'urnʌco'onex xan, quire' tabar ij quiminex, jaj ix tʌcoj samʌn.”
33 Mʌ' ja cha'iquex mac u tus aric techex, quire' ara'b a mac a cu manob tu c'asir a cu pʌyicob u jer mac quir u yacsic u si'pir xan, wa raji' ix ti' cu sayʌr tu pachob. 34 Toc p'ʌtex a ba' ca so'so' tucriquexo' soc a qui' tucriquex an ten bic ca' a yʌn betex. Mʌ' ja wirej, ti' yʌn ya'ab mac ich a cajarex Corintio mʌ' toy u najtajob C'uj. Aro' quin wa'aric techex soc a pʌyic a surʌquirex.
Bic tabar cu bin riq'uir mac ich u quimirir
35 Chen yʌn mac je' u ya'arique': “Bic tabar cu bin ric'sa'bir u quimirir soc u wʌc'ʌs cuxtar? Bic tabar u winquirirob wa ber ca' bin ric'sacob ten C'uj ich u quimirir?” 36 A mac a cu tsicbar a baxuco', jach chich u jo'r. Mʌ' ja wirej, wa mʌ' ju quimij u winquirir a yijiro', mʌ' ju joc'ar u pixam u yijir xan. 37 U yijir a ba' ca pʌq'uiquex, cax wa yijir trigo wa ju jer a pʌc'arex, chen a ba' cu joc'ar quir u ch'ijir, u tirir ti' u winquirir. 38 Chen a C'ujo', cu betic a ba' u c'at, tu cotor pʌc'ar raji' cu cuxquintic soc u yʌntar u winquirir. Rajen, jujuntur pʌc'ar a cu ch'ijir yʌn u winquirir an ten bic yʌn ti' uch. 39 Bayiri' xan, tu cotor u bʌq'uer mʌ' ra'iri', chen u tirir ti'. Mʌ' ja wirej, a winico' u tirir ti' u bʌq'uer. A bʌc'o', u tirir ti' xan. A ch'ich'o' u tirir ti' xan. A cʌyo' u tirir ti' xan. 40 U tirir ti' a ba' yʌn ich ca'anan xan. Mʌ' quet yejer a ba' ti' yʌn a ba' a tera' yoc'ocab. A ba' ti' yʌn ich ca'anano', jach manan tsoy caj beta'b soc ti' yʌn ich ca'anan. Bayiri' xan, a ba' beta'b soc ti' yʌn ich yoc'ocab, jach manan tsoy caj beta'b. 41 A ic yumo', u tirir ti' u sasirir, bayiri' xan, ic nʌ', u tirir ti' u sasirir. Bayiri' xan, a sabo', u tirir ti' u sasirir, chen u tirir ti' u sasirir ti' jujuntur a sabo'. 42 Bayiri' xan, ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu riq'uir mac ich u quimirir. Wa ber caj muc u bʌq'uer mac, cu toc rʌc ts'ucur. Chen wa ber ca' bin wʌc'ʌs ric'sac u baq'uer mac mʌ' ju bin quimin mʌ' biq'uin. 43 Wa ber caj muca'b u bʌq'uer mac, jot aro'. Chen wa ber ca' bin ric'sac, jeroj je' u joc'ar jach manan tsoye'. Wa ber caj muca'b u baq'uer mac, ra' mʌna' u muc' a ti'o', chen ca' bin wʌc'ʌs ric'sac, jeroj je' u tar u muc' jach manan chichir u muc'. 44 Wa ber ca' bin mucuc u baq'uer mac, raji' irej an ten bic tu cotor u baq'uer mac a mucbir. Chen wa ber ca' bin ric'sac quir u wʌc'ʌs cuxtaro', jeroj, u tirir ti', quire' C'uj caj u waysaj soc ric'ben. Je' u tirir ti', tu cotor a bʌq'uer mac, a ti' yʌn uch, quire' a C'ujo', je' u waysic soc ric'ben u winquirir.
45 A baxuco', caj ts'ibta'b ten a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj. Raji' caj u ya'araj tu cu ts'ib: “A Adáno', a mac a pʌyber xibo', a beta'b ten C'uj caj ts'a'b u cuxtar ten C'uj.” Chen Cristo, a mac pachir, a raji' u ts'ajmʌn to'onex ric'ben cuxtaro'. 46 Quire' mʌ' ra' u yʌn bat'an tar a ric'ben winquiriro', a caj tar pʌyber, chen a ra' u jach winquiriro' a tu yʌnx chun tu betaj, jeroj pachir je' u tar a ric'ben winquirire'. 47 Mʌ' ja wirej, a pʌyber xibo', ti' u tar ti' a je' ru'uma', raji' beta'b ti' a je' ru'uma'. Chen a xibo' a ju jeroj, a tar u tar ich ca'anano', raji' Cristo. Quire' an ten bic a pʌyber xibo', caj beta'b ti' a je' ru'uma', bayiri' xan, tu cotor mac a ti' yʌn xan. 48 Mʌ' ja wirej, an ten bic u winquirir ti' a mac a caj tarij ich ca'anan uch, bayiri' xan je' u yʌn tar u winquirirob a mac a je' u bin ca'anano'. 49 Quire' a to'onex ti' yʌno'onex an ten bic pʌyber a xibo', a beta'b ten C'uj ti' u noy ru'um, baxuc xan, a to'onexo' je' ic yʌn tarex an ten bic a xibo' a tarij ich ca'anano'.
50 Rajen in wet acsa'orirex, quin wa'aric wa jic winquirirex a yʌn to'onex baje'rer, raji' mʌ' c'ucha'an yor u yocar ich ca'anan tu quic bin ic reyintex C'uj. Quire' ra' cu bin quimin, mʌ' biq'uin c'ucha'an yor u yocar tu mʌna' c'ʌs ba' cu bin quimin. 51 A baje'rera', quin bin in wa'aric techex a ba' C'uj caj u ts'ajaj in najtic a teno', a ba' mʌ' ju ts'ajaj u najtic ti' mʌna' mac uch. Tu cotoro'onex mʌ' jic bin quiminex, chen tu cotoro'onex cu bin c'ʌmbir u jer ic winquirirex a ric'beno'. 52 Jach seb bajen jun muts a icho', wa ber cu bin usta'bir u mascabir quir u yusta'r, a raji' yʌnin C'ujo'. Quire' wa ber cu bin usta'bir u mascabir a ra' yʌnin C'ujo' quir u yusta'r, jeroj tun, a mac a quimij uch, je' u riq'uir toc yejer u ric'ben u winquirirob, a mʌ' ju quiminobo' mʌ' biq'uin. A ray u q'uinin xano', a to'onex xano', je' ij c'ʌmiquex ic ric'ben winquirirexe'. 53 Quire' a je' winquirira' a cu quimine', yʌn waysa'bir soc mʌ' ju quimin. Mʌ' ja wirej, a je' ic winquirirexe' je' u quimine', rajen yʌn waysa'bir soc mʌ' ju quimin. 54 Rajen, a je' ic winquirirex a cu bin quimin bin u ca' waysa'bir ten C'uj, soc mʌ' ju quimin, soc mʌ' biq'uin cu bin quimin. Jeroj tune', je' u nup'sic a ba' ara'b ich u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: “A ju quimiriro' toc ts'oquij, mʌ' biq'uin cu bin quimin mac. 55 Te'en mac cu bin quimin baje'rer? Te'en a mac yʌn bin mucbir, tu yʌnobi'?” Baxuc caj ya'araj ich u t'ʌn C'uj uch. 56 Jeroj, wa jix ti' mʌna' u si'pir, jeroj xan, mʌna' mac je' u quimin. Bayiri' xan, wa mʌna' u t'ʌn Moisés, mʌ' ju bin esbir wa yʌn u si'pir mac. 57 Rajen a to'onexo', quij cariquex ti' C'uj: “Bayo' C'uj caj otsir a wirenob.” Quire' mʌ' ju c'uchur u yor to'onex a ij quimiriro' quire' a ba' caj u betaj Jesucristo to'onex.
58 Rajen in wet acsa'orirex, jach p'is a bʌjex ca' sayʌquex tu pach Jesucristo. Mʌ' ja p'ʌtex u t'ʌn C'uj. Toc betex u beyaj C'uj, quire' a werex a ba' beyaj ca betiquex ti' C'uj mʌ' ju bin satʌr.