SAN MARCOS
Añurije Queti, Marcos cʉ̃ ca owarique, aperã ape pũurori cʉ̃ja ca owaparo jʉguero cʉ̃ ca owarique nii. To biri Mateo, Lucas jãa pea, Marcos cʉ̃ ca owariquere ĩari, cʉ̃ja cãa ñucã cʉ̃ja ca niiro cõro owaupa. Bapari Añurije Queti watoare, pairo ca ĩi mani waarije méé nii atea.
Pairo ĩi mani waatirora, “Añurije Queti bojoca niipetirã yee ca niipe o biro bii jʉoupa Jesucristo mena,” ĩi wedecã jʉo.
Ate Añurije Quetia, bojocare Uwo Coeri majʉ Juan ca yucʉ maniri yepapʉ cʉ̃ ca tii niirique mena (1.1-8), Jesús cʉ̃ ca uwo coe ecorique, tee jiro Satanás cʉ̃re cʉ̃ ca ĩi buiyee ñaamirique mena, wede jʉo (1.9-13).
Bojocare wãtĩa cʉ̃ja ca doti tutua niirijere tii yaio bate (1.27, 34, 39; 5.1-20; 7.24-30; 9.14-29), ca diarique cʉtirãre cʉ̃jare diarique ametʉene (1.29-34), ca aʉa boarãre cʉ̃jare baarique eca (6.30-44; 8.1-10), cʉ̃ buerãre uwiorije cʉ̃jare ca biiro cʉ̃jare ametʉene (4.35-41), tiimi. Jesús cʉ̃ ca doti maji niirije pea bojorica wãme bii ĩño: doti majirique mena bojocare bue (1.27), ñañarije tiiriquere acobo (2.5), yerijãarica rʉmʉre doti majicã (2.28), doti cũurique ca ĩirʉgarijere díámacʉ̃ wede majio (7.1-23; 10.1-12; 12.18-34), jiropʉ ca biipere wede majio jʉguecã (13.1-37), ca tiigʉ niimi.
Jesús cʉ̃ paderiquere bau niiro cʉ̃ ca tii jʉoriquera Galileapʉ Añurije Quetire cʉ̃ ca wede jʉoriquere (1.14—9.50), Jesús, Galilea ca niiricʉ Jerusalén'pʉ cʉ̃ ca waariquere (11.1-52), Jesús cʉ̃ ca nii tʉjari semanare ca biiriquere, cʉ̃ ca bii yairiquere, cʉ̃ ca cati tuariquere (12—16) wede yapano ea.
Ate añurije quetira, Jesús cʉ̃ majuropeera, “CA NII MAJUROPEEGɄ MACɄ̃ YɄ NII” ĩi wedemi. Ʉmʉreco Pacʉ pea, “YɄ MACɄ̃ YɄ CA MAIGɄ NIIMI,” ĩimi. Wãtĩa pea, “Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃ niimi,” cʉ̃re ĩi ĩa majima. Paia ʉpʉ pea, cʉ̃ja ca ñeericʉpʉre, “¿Mʉa, MESÍAS, Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃ mʉ niiti?” Jesús're cʉ̃ ca ĩi jãiñaro, “Ʉ̃jʉ. Cʉ̃ra yʉ nii,” cʉ̃re ĩi yʉʉmi (14.61, 62).
Jesucristo yee Añurije Quetire Marcos cʉ̃ ca Owarique
1
Juan cʉ̃ ca wederique
(Mt 3.1-12; Lc 3.1-9; Jn 1.19-28)
Jesucristo, Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃ yee añurije queti ca nii jʉorije, Isaías, Ʉmʉreco Pacʉ yeere wede jʉgueri majʉ, o biro cʉ̃ ca ĩi owaricarore biro biiupa:
“Yʉ yee queti wederi majʉre,* Juan Bautista. mʉ jʉguero yʉ tiicojo, mʉre cʉ̃ maa queno yuejato ĩigʉ. Mal 3.1.
Jĩcʉ̃, ca yucʉ maniri yepapʉ o biro ĩi acaro bui wederucumi:
‘Añuro tʉgoeñarique mena Wiogʉre yueya.
Wiogʉ cʉ̃ ca eaparo jʉguerore, cʉ̃ ca doopa maare díámacʉ̃ maa cʉ̃ja ca queno yuerore birora, mʉja cãa mʉja yerire añuro cʉ̃re queno yueya.’ ” Is 40.3.
Ate ca ĩirore biro Juan, ca yucʉ maniri yepapʉ uwo coe, ñañarije tiiriquere acobo ecorʉgarã, tʉgoeña yeri wajoari uwo coe dotirique maquẽre wede, bii eaupi. Judea yepa macãrã niipetirã, Jerusalén macã macãrã, cʉ̃ ca wederijere tʉorã waarucuupa. Ñañarije cʉ̃ja ca tiiriquere wede ametʉene, cʉ̃ja ca tiiro Juan pea dia Jordán'pʉ cʉ̃jare uwo coeupi.
Juan juti pea camello poa mena tiirique nii, waibʉcʉ quejero daa wẽña, tiiupi. Cʉ̃ ca baarije pea yejeroa, macãnʉcʉ̃ macãrã dobea oco, niiupa. O biro ĩi wedeupi Juan: “Yʉ jiro doomi jĩcʉ̃, yʉ ametʉenero do biro ca tiiya manigʉ. Cʉ̃ dʉpo juti jiarica daari ʉno cãare muu biari ca popio cotepʉ ʉno méé yʉ nii yʉa. Yʉa, oco mena mʉjare yʉ uwo coe. Cʉ̃ pea Añuri Yeri mʉjapʉre cʉ̃ ca ñaajãa nʉcãro tiiri, mʉja ca tʉgoeña yeri wajoaro tiirucumi,”§ Cʉ̃ pea Añuri Yeri mena mʉjare uwo coerucumi. ĩiupi.
Jesús cʉ̃ ca uwo coe ecorique
(Mt 3.13-17; Lc 3.21-22)
Tii rʉmʉrira Jesús, Galilea yepa macã macã Nazaret ca niiricʉ eaupi. Juan pea dia Jordán'pʉ cʉ̃re uwo coeupi. 10 Uwo coe eco yapano, maa nʉcãgʉra, ʉmʉreco tuti pãa nʉcãcoa, Añuri Yeri buare biigʉ bau duwi doo, cʉ̃pʉre cʉ̃ ca ñaapea earo ĩaupi. 11 Ñucã ʉmʉreco tutipʉ wederique o biro ca ĩi wedeorijere tʉoupi: “Mʉa, yʉ Macʉ̃, yʉ ca maigʉ mʉ nii. Mʉ mena bʉaro yʉ ʉjea nii,” ĩiupe.
Satanás, Jesús're ñañarije cʉ̃ ca tii dotimirique
(Mt 4.1-11; Lc 4.1-13)
12 Ate jiro Añuri Yeri pea ca yucʉ maniri yepapʉ Jesús're amicoaupi. 13 Toopʉ cuarenta rʉmʉri peti, waibʉcʉrã ca uwiorã watoa bii niigʉ, Satanás're ñañarije tii doti eco niiupi Jesús. Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macãrã pea cʉ̃re tii nemo niiupa.
Galileapʉ Jesús cʉ̃ ca pade jʉorique
(Mt 4.12-17; Lc 4.14-15)
14 Juan're tia cũurica wiipʉ cʉ̃ja ca tia cũuro jiro, Jesús Galilea yepapʉ Ʉmʉreco Pacʉ yee añurije quetire wedegʉ waaupi. 15 O biro cʉ̃jare ĩi wedeupi: “Cʉ̃ ca cõorica cuu eacoa. Mee, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niirije eacoaro bii. Ñañarijere tʉgoeña yeri wajoa, Ʉmʉreco Pacʉ yee añurije quetipere tʉo nʉnʉjeeya,” ĩiupi.
Wai jĩari maja baparire Jesús cʉ̃ ca jʉorique
(Mt 4.18-22; Lc 5.1-11)
16 Galilea ʉtabʉcʉra tʉjaro waa nʉnʉa waagʉ, Simón, cʉ̃ yee wedegʉ Andrés mena wai jĩari maja niiri, cʉ̃ja bapi yucʉ mena ca wai waja niirãre ĩaupi Jesús. 17 Cʉ̃jare ĩa:
—Dooya yʉ mena. Yʉ pea waire mʉja ca waja bʉa majirore birora, bojocare ca waja bʉa majirã mʉja ca niiro mʉjare yʉ tiirucu* “Waire añuro mʉja ca waja bʉa majirore birora bojoca añurije quetire cʉ̃ja ca tʉo nʉnʉjeero ca tiirã mʉja ca niiro yʉ tiirucu.” —cʉ̃jare ĩiupi.
18 To cõrora cʉ̃ja pea jĩcãto cʉ̃ja bapi yucʉre cũu, cʉ̃ mena waacoaupa.
19 Ñucã too jʉgueroacãra ĩaupi Jesús, Zebedeo puna Santiago, cʉ̃ bai Juan, cũmuapʉ cʉ̃ja bapi yucʉre ca jia jãa queno niirãre. 20 Ñucã cʉ̃ja cãare jʉoupi Jesús. Cʉ̃ja pea, cʉ̃ja pacʉ Zebedeore, cʉ̃re ca pade nemori maja menara cũmuapʉra cʉ̃re cũu, waacoaupa.
Ca wãtĩ jãa ecoricʉre Jesús cʉ̃ ca catiorique
(Lc 4.31-37)
21 Capernaúm'pʉ earã yerijãarica rʉmʉ ca niiro, nea poo juu buerica wiipʉ jãa waari, cʉ̃jare bue jʉo waaupi Jesús. 22 Doti cũuriquere ca jʉo buerãre biro méé, doti maji majuropeerique mena cʉ̃ ca buerijere tʉorã, bojoca pea do biro pee ĩiticãupa. 23 Tii macã macã wii nea poo juu buerica wiipʉre niiupi jĩcʉ̃ ca wãtĩa jãa ecoricʉ. O biro cʉ̃re ĩi acaro buiupi:
24 —Jesús, Nazaret macʉ̃, ¿ñee tiigʉ jãare mʉ pato wãcõgʉ dooti? ¿Ñañaro jãare tiigʉ doogʉ mʉ biijãri? Mʉre yʉ maji. Mʉa, Ʉmʉreco Pacʉ yʉʉ, ca ñañarije manigʉ mʉ nii —cʉ̃re ĩiupi.
25 To biro cʉ̃ ca ĩiro Jesús pea:
—¡Wedeticãña! To cõrora cʉ̃re camotatiya —cʉ̃re ĩi tuti cõa wieneupi.
26 To biro cʉ̃ ca ĩirora, wãtĩ pea cʉ̃ ca yugui mecʉ̃ro cʉ̃re tii, tutuaro acaro bui, witicoaupi. 27 Teere niipetirãpʉra ĩa ʉcʉacoari, cʉ̃ja majurope o biro ameri ĩi jãiñaupa:
—¿Ñee to niiti atea? Wãma wãme doti majirique mena bue, wãtĩapʉ cãare doticã, cʉ̃ ca dotirijere tʉo nʉnʉjee, biima —ĩiupa.
28 To biro Jesús cʉ̃ ca tiirique yoari méé Galilea yepa niipetiropʉre queti jeja nʉcãcoaupa.
Simón Pedro mañicõre Jesús cʉ̃ ca catiorique
(Mt 8.14-15; Lc 4.38-39)
29 Nea poo juu buerica wiipʉ ca niiricarã witi waarã, Santiago, Juan mena waaupi Jesús, Simón, Andrés jãa yaa wiipʉ. 30 Simón mañico pea bʉaro wiorique dia yojaupo. Teere Jesús're wedeupa. 31 To biro cʉ̃ja ca ĩiro, cʉ̃ pea cõ pʉtopʉ waa, cõ amore ñeeri, cõre tʉ̃a wãmʉoupi. To biro cʉ̃ ca tiirora, jĩcãto wiorique yerijãacoaupa. Cõ pea cʉ̃jare jãi, baarique eca, tii waaupo.
Ca diarique cʉtirã paʉre cʉ̃ ca catiorique
(Mt 8.16-17; Lc 4.40-41)
32 Naiori tabe muipũ cʉ̃ ca ñaajãaro jiro, niipetirã ca diarique cʉtirãre, ca wãtĩa jãa ecoricarãre, Jesús pʉtopʉ jee waaupa. 33 Ñucã tii macã macãrã niipetirã Simón yaa wii jope pʉtore nea pooupa. 34 Jesús pea paʉ bojoca bojorica wãmeri ca diarique cʉtirãre catio, ñucã paʉ wãtĩare cõa wiene, tiiupi. Wãtĩa peera cʉ̃ja ca wedero bootiupi, cʉ̃re cʉ̃ja ca majiro macã.
Galilea yepare añurije queti cʉ̃ ca wede yujurique
(Lc 4.42-44)
35 Boeri tabe ca naitĩa jañuropʉra wãcã, waacoaupi Jesús, macã tʉjaro ca bojoca maniropʉ juu buegʉ waagʉ. 36 Jiro, Simón, cʉ̃ mena macãrã mena cʉ̃re amarã waa, 37 cʉ̃re bʉa earã, o biro cʉ̃re ĩiupa:
—Niipetirã mʉre amarã tiima —ĩiupa.
38 To biro cʉ̃ja ca ĩiro Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉupi:
—Jamʉ. Ano pʉto jañuro ca niiri macãri pee mani waaco. Tii macãri macãrã cãare añurije queti cʉ̃jare yʉ ca wedepe nii. Teere ĩigʉra yʉ doowʉ —ĩiupi.
39 To biri Jesús, Galilea yepa niipetiropʉ nea poo juu buerica wiijeripʉ añurije quetire wede, bojocapʉre ca niirã wãtĩare cõa wiene, tii yujuupi.
Ca cami boagʉre Jesús cʉ̃ ca catiorique
(Mt 8.1-4; Lc 5.12-16)
40 Jĩcʉ̃ ca cami boa diarique cʉtigʉ Jesús pʉtopʉ ea, cʉ̃ pʉtopʉ cʉ̃ ãjʉro jupea mena ea nuuri:
—Mʉ ca boojata, yʉ ca boarijere yʉre ametʉeneña —cʉ̃re ĩiupi.
41 To biro cʉ̃ ca ĩiro cʉ̃re boo paca ĩari, cʉ̃ amo mena cʉ̃re ñia peo:
—Mʉ yʉ ametʉenerucu, cami manigʉ tuaya —cʉ̃re ĩiupi Jesús.
42 To biro Jesús cʉ̃ ca ĩirora, cami yaticoa, añugʉ, ca cami manigʉ tuaupi.
43 Cʉ̃re catio yapano, o biro cʉ̃re ĩiupi Jesús:
44 —Tʉoya. Jĩcʉ̃ ʉno peerena wedeticãña. Waari, paire ĩño, añugʉ mʉ ca tuarije jʉori Moisés cʉ̃ ca tii dotirique jee waagʉja, paia cʉ̃ja ca majipere biro ĩigʉ —cʉ̃re ĩiupi.
45 Cʉ̃ pea waa, dʉjaricaro maniro ca biiriquere wedecãupi. Tee jʉori Jesús pea, jĩcã macã peerena bau niiro ea majitima ĩigʉ, macã tʉjaro ca bojoca maniropʉra tuacãrucuupi. To cʉ̃ ca bii pacaro, niipetiri taberi macãrã bojoca cʉ̃re ĩarã earucuupa.

*1:2 Juan Bautista.

1:2 Mal 3.1.

1:3 Is 40.3.

§1:8 Cʉ̃ pea Añuri Yeri mena mʉjare uwo coerucumi.

*1:17 “Waire añuro mʉja ca waja bʉa majirore birora bojoca añurije quetire cʉ̃ja ca tʉo nʉnʉjeero ca tiirã mʉja ca niiro yʉ tiirucu.”