Home All Languages

To Hell and Back VideoTo Hell and Back Book

Īnapoi din Iad
cu Dr.Maurice Rawlings

Transcriere Video
Traducere din limba englezć de: Mircea ALB (a.mircea@yahoo.com)

TBN Films

PDF  DOC1   DOC2
 


(Matei 7, 13-14)
“Intraţi pe poarta cea strīmtă, căci largă este poarta şi lată este calea ce duce la pierzare şi mulţi sīnt cei ce intră pe ea. Dar strīmtă este poarta şi īngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sīnt cei ce o găsesc.”

1st Witness [Primul Martor - Dr.Donald Whitaker: ]
Sīnt oameni care vorbesc despre o lumină, sīnt oameni care vorbesc că au plutit deasupra, sīnt oameni care spun că au simţit căldură şi dragoste. Eu nu am simţit nimic din toate acestea, absolut nimic. Eu am simţit o teroare de nedescris!

Este foarte uşor să fii ateu atunci cīnd ai succes, dar este foarte greu să rămīi ateu cīnd zaci pe patul morţii.

2nd Witness  [Al 2-lea Martor – Charles McKaig:]
Cīnd mi-am revenit, Dr.Rawlings mi-a spus că s-a ridicat părul pe mine.
3rd Witness [Al 3-lea Martor – Dr.George Rodonaia]
A fost o experienţă incredibilă să văd că există viaţă dincolo de această viaţă.

[Prezentator:]
Īn fiecare zi oameni ca tine şi ca mine īşi trăesc īn acest moment viaţa, iar īn cel următor zac pe patul morţii fără ca să fi auzit vreodată sau să creadă mesajul mīntuirii. Unii din ei au călătorit din lumea aceasta īn cea de dincolo, dar ce au găsit acolo, a fost teroare cumplită. Ei s-au īntors printre noi şi iată acum care sīnt poveştile lor adevărate.

Acum renumitul cardiolog şi autor, Dr.Maurice Rawlings, vă va duce īntr-o călătorie despre care puţini au vorbit.

4th Witness [Al 4-lea Martor – Howard Storm:]
Şi am strigat din īntuneric după ajutor: “Isuse, te rog salvează-mă!” Pentru că noi fie mergem īn Rai, fie mergem īn Iad, deoarece alt loc nu există.
5th Witness [Al 5-lea Martor – Ronald Reagan]
Ascultaţi vocea unuia care a auzit ţipetele din Iad.
 

[Prezentator:]
Aceasta ar putea fi singura ta şansă de a merge īn Iad, şi de-a te īntoarce īnapoi īn siguranţă.

Dr. Rawlings[Dr.  Rawlings]
Acesta este un studiu al vieţii după moarte. De-a lungul īntregii sale istorii, omul a prezis că există viaţă după moarte.
Toată Biblia şi toate religiile se bazează pe existenţa vieţii de după moarte. Dar unde sīnt cei care susţin lucrul acesta?
Cine s-a īntors să ne arate că există viaţă după moarte?
Acum prin metodele moderne de resuscitare, prin repornirea inimii sau a respiraţiei, tu şi eu putem aduce īnapoi la viaţă o mulţime de oameni pentru a ne spune ce este dincolo de moarte. Vedeţi ce părere veţi avea despre unele din cazurile pe care vi le vom prezenta. Cazurile fericite sīnt uşor de mărturisit pentru că oamenilor le place să vorbească despre această experienţa minunată pe care au avut-o după ce au murit şi s-au īntors īnapoi.
Experienţele din Iad īnsă sīnt jenante. Ele sīnt marcate cu E(eşec) pe fişa de Raport Medical şi sīnt ca o palmă peste obraz. Dar noi avem acum cīteva cazuri pe care vrem să vi le prezentăm şi care vă vor spune despre propriile lor experienţe din Iad, aşa īncīt dvs. să nu mergeţi acolo unde s-au dus şi ei.
De notat că moartea este reversibilă. Sīnt 4 minute de supravieţuire a celulelor creierului fără flux sanguin, după care se instalează moartea definitivă şi atunci este nevoie de reīnviere, ceva ce omul nu poate să facă. Noi putem să resuscităm, un lucru pe care Dumnezeu l-a permis să īl facem. Au fost multe convertiri şi oameni mīntuiţi ca rezultat al acestor experienţe din Iad, chiar acolo jos pe podea, dar de raportat s-au raportat doar cele pozitive.
Acesta nu a fost şi cazul lui Ronald Reagan(a nu se asocia cu fostul preşedinte Ronald Reagan). El era cu băieţelul său cīnd s-a dus la un magazin alimentar. Acolo a avut loc o dispută. S-au spart şi sticle, şi el a fost īnjunghiat de mai multe ori de atacatorul său, iar restul pevestirii vă vom prezenta-o mai departe pe film.


===Ronald Reagan ===

Ronald Reagan[Ronald Reagan]
Īn 1972 viaţa mea era distrusă. Eram dependent de droguri. Am fost un un criminal. Familia mea era distrusă. Soţia mea īnaintase divorţul de două ori. Copiilor mei le era frică de mine. Eu nu eram īn stare să ţin un serviciu. Starea mentală īn care mă aflam era teribilă şi īn acest cadru al vieţii mele mi-am luat īntr-o seară băieţelul de 6 ani cu mine şi ne-am dus la un magazin unde am intrat să cumpăr nişte lucruri. La intrarea īn magazin am dat peste un domn care tocmai ieşea pe uşă. Īntre noi s-a iscat o ceartă şi pīnă să-mi dau seama, l-am lovit şi l-am trīntit la pămīnt, el căzīnd peste o stivă de sticle. Acestea s-au spart şi imediat el s-a ridicat de jos cu un ciob de sticlă īn mīnă şi a īnceput să mă lovească cu el. Eu mi-am ridicat mīna stīngă īncercīnd să mă apăr de loviturile lui, dar ciobul de sticlă mi-a secţionat muşchii bicepsului şi arterele principale ale braţului şi eu am īnceput să sīngerez de moarte īn numai cīteva secunde. Plin de furie, de ură şi de mīnie am continuat să mă bat, sīngerīnd tot mai tare. Băieţelul meu ţipa īntr-una, devenind isteric. Propietarul magazinului a venit la mine şi mi-a spus: “-Dacă nu mergi de urgenţă la spital, vei sīngera pīnă vei muri īn cīteva minute.” Aşa că el m-a dus cu propria mea maşină la Spital. Cīnd am intrat īn camera de urgenţă, abia mai eram conştient. Īn timp ce personalul medical a īnceput să lucreze pe mine, eu i-am auzit spunīnd:
”-Nu īl putem ajuta! El va trebui să fie transportat la un alt Spital. Probabil că īşi va pierde braţul.”
Īn timp ce mă puneau īn ambulanţă, a sosit şi soţia mea care a urcat īn ambulanţă cu mine. Īn timp ce ieşeam din parcarea Spitalului, un asistent tīnăr m-a privit īn faţă, dar eu abia puteam să īl văd atīt eram de slăbit, şi mi-a spus:
”-Domnule, aveţi nevoie de Isus Cristos.” Pentru că eu nu-l cunoşteam pe Isus, nu ştiam despre ce vorbea, aşa că reacţia mea la asta a fost că am īnceput să īnjur şi să blestem. Şi din nou, el mi-a spus: ”-Aveţi nevoie de Isus!”
Reagan in the AmbulanceŞi īn timp ce ce īmi vorbea, mi s-a părut că ambulaţa īn care eram a explodat īn flăcări. Chiar am crezut cu adevărat că aceasta explodase. Totul părea că se umpluse cu fum şi eu imediat am trecut prin acel fum, ca printr-un tunel. După o perioadă de timp, am ieşit din acel fum şi īntuneric şi am īnceput să aud vocile unei mari mulţimi de oameni care ţipau, gemeau şi plīngeau. Īn timp ce mă uitam īn jos, senzaţia pe care o aveam era că priveam īntr-o groapă vulcanică. Īn ea am văzut flăcări de foc, fum şi oameni care ţipau şi plīngeau. Aceştia ardeau, dar focul nu-i mistuia şi nu īi consuma prin ardere. Am avut senzaţia apoi că şi eu mă īndreptam acolo jos īn acea groapă.


Elaine ReaganSoţia, Elaine Reagan:
El se zvīrcolea din răsputeri, gemea şi se văieta teribil. Se comporta de parcă avea loc o bătălie. Pe vremea aceea nu
eram creştină şi nu ştiam nimic atunci despre bătălia spirituală. Dar pentru mine era īnfricoşător faptul că acum o puteam simţi şi chiar vedea. Era parcă o luptă īntre lumină şi īntuneric. Părea că el se lupta cu ceva sau cineva şi nu ştiam cu ce, dar acuma ştiu. El avuse o vedenie a iadului.

Ronald Reagan:
Dar partea cea mai teribilă acum era că īncepusem să recunosc pe mulţi din oamenii care erau īn acea goapă cu flăcări ca şi cum nişte lentile foto de apropiere le aducea feţele lor aproape de mine. Puteam să le văd trăsăturile, puteam să le văd agonia, durerea şi frustrarea. Şi mulţi dintre ei au īnceput să mă cheme pe nume, şi-mi spuneau:
Burning in Hell“-Ronny, nu veni īn locul acesta, de aici nu există cale de ieşire! Dacă vii aici, nu mai ai scăpare, nu ai cum să ieşi!”
M-am uitat la faţa unuia care murise īntr-un atentat de jaf armat care fusese īmpuşcat mortal şi lăsat să moară pe trotuar. M-am uitat apoi la faţa altor doi care muriseră beţi īntr-un accident de maşină. M-am uitat şi la feţele altora care muriseră de supradoză de droguri şi cu care am fost la petreceri. Feţele lor le arătau agonia şi durerea, dar cred că partea cea mai dureroasă de acolo era singurătatea. Apoi depresia de acolo era atīt de grea, pentru că acolo nu mai era speranţă, nu mai era scăpare şi sau cale de ieşire din acel loc. Mirosul şi duhoarea de acolo era teribil, ca de sulf sau de sudură electrică.

Mă uitam cu īngrozit la ei, deşi la viaţa mea am văzut oameni ucişi, fiind implicat īn bătăi īn care au murit oameni. Am fost īnchis pentru omor prin imprudenţă. Eu am crescut īntr-o şcoală de reeducare apoi o celulă de puşcărie. Ca şi copil, am fost bătut fără milă de un tată agresiv care avea probleme cu alcoolul. La 12 ani eram deja fugit de acasă şi am simţit că nimic din lumea aceasta nu m-ar mai putea speria. Viaţa mea era o ruină, căsnicia mea era o ruină, sănătatea mea era o ruină. Dar acum vedeam ceva ce mă speria de moarte, pentru că nu īnţelegeam ce este. Şi īn timp ce priveam īn această groapă, la acest foc teribil unde erau ţipete şi chinuri, mi-am pierdut cunoştinţa īn īntuneric.

Cīnd mi-am deschis ochii, mă aflam īntr-o cameră de spital din Knoxville, Tennessee cu soţia stīnd alături de mine. Mi-au pus foarte multe copcii īn corp şi braţul mi-a fost salvat. Am avut aproape 100 de copcii. M-am uitat la faţa soţiei. Nu eram atunci preocupat de locul unde mă aflam sau de ce era īn jurul meu. Tot ce puteam să vizualizez atunci era locul pe care tocmai īl văzusem.

Elaine Reagan:
El avea o privire ciudată pe faţa lui, era o privire īngrozită. Şi mi-a spus:
“-Nu ştiu exact ce se īntīmplă cu mine, dar am fost īntr-un loc teribil.” Şi eu am continuat să īi spun:
“-Eşti īn spital şi ai fost īn spital īn tot acest timp.” Dar el continua să spună:
“-Nu, am fost īntr-un alt loc! Nu ştiu exact ce era, dar a fost un loc teribil şi īngrozitor.”

Ronald Reagan:
Trying to get drunkĪncă mai puteam auzi ţipetele. Īncă mai puteam simţi mirosul acela teribil. Īncă mai puteam simţi căldura aceea mare şi īncă puteam să aud vocile oamenilor pe care i-am cunoscut de-a lungul anilor urlīnd la mine să merg īnapoi. Īn zilele ce au urmat, am īncercat tot ce am ştiut pentru a-mi scoate asta din minte. Am īncercat să mă īmbăt, dar nu m-am putut īmbăta. Am īncercat tot ce-am putut ca să-mi scot asta din minte, dar nu am reuşit.
Elaine on Bed with BibleĪntr-o dimineaţă, cīteva luni mai tīrziu, am mers acasă la soţia mea. Īncercasem şi acum să mă īmbăt, dar nu am reuşit şi cīnd am intrat īn casă, m-am dus īn dormitor unde era lumina aprinsă. Soţia mea stătea pe pat şi ţinea deschisă o carte mare pe genunchi. M-a privit īn faţă şi privirea ei strălucea pur şi simplu. Atunci mi-a spus:
“-Ronny, īn seara asta l-am acceptat pe Domnul Isus Cristos ca Salvatorul meu.”
Ea nu trebuia să-mi spună prea multe, viaţa noastră era plină de agonie. Ea a crescut īn Chicago. Tatăl ei a fost barman īn partea de sud a oaşului Chicago. Ea nu ştia nimic despre Dumnezeu, biserică sau religie. Dar acum, durerea de pe chipul ei, ridurile pe care i le-am provocat prin abuz, violenţă, alcool şi dependenţa de droguri, s-au dus.
Fiind plecat luni la rīnd, ea şi copii nu ştiau pe unde eram. Dar acum faţa ei era schimbată. Ridurile dispăruseră de tot şi zīmbetul īnlocuise acum tristeţea şi agonia. Ea m-a privit şi a spus:
“-Isus m-a salvat īn seara asta. Vrei să vii şi tu alături de mine şi să auzi de omul acesta numit Isus?”
M-am gīndit pentru o secundă şi mi-am zis: “Am īncercat toate celelalte lucruri īn viaţă şi nimic nu mi-a reuşit. Cu cei pe care-i iubesc cel mai mult, soţia mea şi copiii mei, m-am comportat teribil.” şi am fost de acord să merg cu ea pe acest drum. Două săptămīni mai tīrziu, īntr-o Duminică dimineaţa, pe 2 Noiembrie 1972, chiar īnainte de ora 12 la prīnz un pastor s-a ridicat īn picioare ca să citească din Biblie. Stăteam īn spatele īncăperii şi ascultam deşi eu nu ştiam nimic din Biblie. Nu ştiam nici cum să mă comport īn biserică, dar pastorul s-a ridicat să citească din Biblie, şi a citit din Evanghelia lui Ioan. Şi el a īnceput să citească aceste cuvinte: “Iată mielul lui Dumnezeu care ia asupra Lui păcatul lumii acesteia.” Cīnd el a spus “Mielul”, asta mi-a atrans atenţia. Orice alt pasaj nu ar fi īnsemnat nimic pentru mine, dar cīnd a spus “Mielul”, el a atras atenţia acestei inimi īmpietrite şi păcătoase.

Ronald in ChurchPentru că atunci cīnd aveam 9 ani, eram un copil foarte sărac din munţii din estul Tennessee-ului ce avea un tată care era mereu furios, abuziv şi alcoolic. O vecină īmi dăduse odată un miel. Eu trebuia să merg pe jos peste 3 km pentru a prinde autobusul de şcoală. Īntr-o zi cīnd treceam prin curtea ei, ea m-a oprit şi mi-a spus:
“-Fiule, am un cadou pentru tine.” şi mi-a dat atunci acest miel. Am luat acasă mielul care īmi devenise prieten foarte bun, singurul prieten pe care am simţit că īl aveam. Şi era un prieten aşa de bun īncīt īn zilele şi săptămīnile ce au urmat, acesta mă urma peste tot şi mă īntīmpina cīnd coboram din autobusul şcolar. Trecea peste cīmpii şi păduri ca să mă īntīmpine.Ronald with Lamb

Īntr-o seară, īn timp ce mă īntorceam acasă, mielul lipsea. L-am auzit pe tata blestemīnd şi urlīnd şi m-am uitat spre casă. Tata lucra la o maşină veche şi schimba manual ca pe vremuri, o roată ce avea pană. Am īncercat să īl ocolesc pentru că nu doream să mă blesteme şi pe mine. Am vrut să trec de el, dar cīnd am ajuns de partea cealaltă a maşinii,
m-am uitat īn jos şi iată că acolo era mielul meu plin de sīnge pe toată blăniţa lui şi avea īnfipt īn el un levier de maşină.
Mielul mersese acolo din curiozitate, şi īntr-un acces de beţie şi furie, tatăl meu īnfipse levierul maşinii īn el. Cīnd mi-am văzut mielul, prietenul meu mort, am īnceput să ţip ca un băiat de 9 ani şi am fugit īn pădure ţipīnd īntr-una “Mi-a omorīt mielul, a omorīt mielul !”
Dad working on truckLa vīrsta de 9 ani, ura şi violenţa au pus stăpīnire pe viaţa mea şi din acel moment, nu am mai fost niciodată acelaşi. La 12 ani eram deja fugit de acasă. Am fost la şcoala de corecţie şi de nenumărate ori arestat. Nu aveam nici un respect faţă de autoritate. Uram pe oricine reprezenta autoritate asupra mea, şi pīnă să īmplinesc 15 ani, făcusem deja puşcărie pentru furturi de maşini şi alte furturi. Cīnd am īmplinit 15 ani, am fost condamnat pentru omor prin imprudenţă, fiind implicat īntr-un accident de maşină care s-a lăsat cu morţi şi infirmi pe viaţă, īntrebīndu-mă la vremea aceea dacă viaţa avea şi ceva bun pentru mine.
Dead LambAngry fatherDar cīnd acel pastor a spus “Mielul”, el mi-a reţinut atenţia şi a continuat, spunīnd: “Isus Cristos este Mielul lui Dumnezeu şi că El a murit şi şi-a vărsat sīngele Său astfel că oricine doreşte, poate avea un nou īnceput, poată să fie iertat şi să īnceapă o altă viaţă.”

Īn acea dimineaţă, cīnd m-am ridicat să părăsesc biserica, m-am gīndit că nu vreau să mă vadă nimeni plīngīnd. Nu am mai plīns de cīnd aveam 9 ani. Nu-mi era frică de nici o creatură vie de pe faţa Pămīntului, şi nimeni nu mă va vedea pe mine plīngīnd. Am dat deci să plec, dar īn schimb m-am īndreptat pe culoarul ce ducea īn faţa bisericii, şi rugăciunea mea a fost aceasta, nu ştiam rugăciunea păcătosului şi nici nu cunoşteam calea Romană spre mīntuire, dar rugăciunea mea a fost aceasta: “Dumnezeule, dacă exişti, şi tu Isuse dacă eşti mielul lui Ronald at Church pulpitDumnezeu, te rog ucide-mă sau vindecă-mă! Nu vreau să mai trăiesc! Nu sīnt nici soţ, nici tată şi nu sīnt bun.” Şi īn acel moment era de parcă tot īntunericul din viaţa mea mă părăsise şi lacrimile au īnceput să curgă. Pentru prima oară de cīnd aveam 9 ani, lacrimile curgeau pe faţa mea şi sentimentul de vinovăţie a ieşit din viaţa mea, violenţa, furia şi ura au ieşit din viaţa mea şi Isus Cristos a devenit Domnul şi Salvatorul vieţii mele īn acea dimineaţă.

Din acel moment, nu ştiam ce se va īntīmpla, dar Dumnezeu mi-a vindecat mintea, memoria şi dependenţa de droguri. Am fost eliberat atunci instantaneu de alcoolism care a dispărut, şi din acel moment am ştiut că trebuie să spun ce mi s-a īntīmplat şi la alţii. Viaţa mea a fost cruţată doar ca să spun şi la alţii despre locul pe care l-am văzut şi de speranţa ce o avem īn Isus Cristos de salvare a omului de la acel loc teribil numit Iad.


=== EAC(Experienţe īn Afara Corpului) & EPM(Experienţe īn Pragul Morţii) ===

[Dr.  Rawlings]
Dr. Rawlings
Iată-ne din nou, īntrebīndu-ne dacă Iadul este pentru oamenii răi sau pentru oamenii buni. Aş dori să introduc acum conceptul de (EAC) Experienţă īn Afara Corpului şi cel de Experienţă īn Pragul Morţii (EPM). Ştim deja ce este moartea clinică, cīnd inima sau respiraţia se opreşte şi prin resuscitare se porneşte din nou şi persoana revine din moarte la viaţă. Aceasta este o situaţie reversibilă, şi are loc īnainte de instalarea definitivă a morţii.

Experienţele īn afara corpului şi experienţele īn pragul morţii sīnt complet diferite. Experienţa īn pragul morţii este atunci cīnd ţin un pistol īndreptat spre tine şi-ţi spun “Dă-mi banii tăi”. Tu te poţi speria de moarte pe moment şi asta este o experienţă īn pragul morţii, dar tu nu eşti nici pe departe pe moarte. Sau accidente care aproape s-au sfīrşit cu ciocniri, sīnt experienţe īn pragul morţii, dar aici nu este implicată oprirea inimii sau a respiraţiei. Şi totuşi, majoritatea autorilor ce scriu astfel de cărţi care includ EAC şi EPM, le asociază cu moartea clinică. Noi investigăm aici doar moartea clinică, īn care oamenii mor şi apoi revin la viaţă.
Acum, Experienţele īn Afara Corpului sīnt o cale de a ajunge acolo, fără a muri. Cum v-ar place să ştiţi cum este să mori, fără a muri?

  • Hipnoza profundă te poate duce acolo.

  • Puteţi merge īn India să vedeţi un guru, să īnvăţaţi tehnica de meditaţie sau o mantră potrivită.

  • Puteţi să vă induceţi hipnoză prin medicamente.

  • Puteţi apela la Globul de Cristal.

  • Puteţi avea kundalini, stimularea electrică a bazei coloanei vertebrale din zona sacrală, pe care se bazează toată acupunctura.

  • Vă rugăm să nu vă implicaţi īn nici una din aceste metode!

Acestea sīnt căi pentru a ieşi afară din trup ca să experimentezi viaţa īn afara trupului, cīnd spiritul se separă de corp. Aceasta este definiţia şi īn Biblie, cīnd sufletul se separă de corp. Noi īnsă vorbim aici de o separare permanentă, şi nu de una făcută de om. Şi noi la rīndul nostru, nu vorbim de EAC şi EPM, ci vorbim despre moartea clinică, şi aici au loc la marea majoritatea a oamenilor adevăratele experienţe.
 


=== Charles McKaig ===

O Unul din cazurile pe care īl vom prezenta este cel al lui Charles McKaig, un poştaş de 57 de ani. Acesta avea dureri mari īn piept. L-am dus la cabinet şi l-am pus la aparatul de testare al inimii la efort pīnă cīnd durerea din piept i-a revenit. El era ataşat la un aparat EKG. Aparatul EKG s-a dereglat. Noi ştiam că pacientul avea dureri īn piept, dar īnainte ca să putem opri aparatul EKG, acesta din nefericire a căzut mort. Doar la unul din 5000 de pacienţi se īntīmplă asta, aşa că, să nu vă fie frică de testul de stres EKG. Cīnd pacientul a căzut mort, acesta era īntr-o situaţie ciudată. El avea convulsii, aşa cum majoritatea oamenilor au atunci cīnd mor şi cīnd inima se opreşte şi nu mai furnizează sīnge creierului. El şi-a dat ochii peste cap, s-a sufocat, s-a īnvineţit şi a īncetat să mai respire. Asistenta i-a dat o injecţie intravenoasă, şi eu am īnceput masajul extern al inimii. Dar lucrul cel mai ciudat s-a īntīmplat atunci cīnd eu m-am oprit din resuscitare, pentru a-i pune un stimulator cardiac.

Charles McKaig in HospitalCharles McKaig 1Charles McKaig:
Cīnd mi-am revenit, Dr.Rawling a spus că mi se făcuse părul măciucă, şi că ochii au īnceput deja să se dilate. Am fost atunci absolut speriat de moarte şi īngrozit.
Viaţa mea a fost, s-ar putea spune normală, cu multe petreceri şi distracţii. M-am alăturat bisericii īncă de tīnăr datorită părinţilor mei care mi-au spus: “Hai să mergem şi noi īn faţă să ne alăturăm Bisericii.” Nu mi-am dat seama ce īnseamna să aparţii unei biserici sau să īl accepţi pe Cristos pīnă īn ziua aceea.
Īntr-o dimineaţă devreme, am mers de la serviciu pe jos la clinica din oraşul natal şi le-am spus că am crezut că aveam un atac de inimă. Nu am spus nimănui unde mă duc, dar ei m-au trimis la clinica unde era Dr.Rawlings. El m-a ţinut acolo 3 sau 4 zile şi m-a supus apoi un test de stres. Am simţit o durere cumplită īn timp ce mi se făcea testul şi faptul că mor şi le-am zis: “Lăsaţi-mă să cobor de pe aparat!” Acesta a fost ultimul lucru pe care mi-l amintesc de atunci.

CPR on Charles McKaigCīnd mi-am revenit, Dr.Rawlings īmi dădea primul ajutor şi m-a īntrebat ce s-a īntīmplat de arătam aşa de speriat. I-am spus că am fost īn Iad şi că am nevoie de ajutor. La care el mi-a zis: “Păstrează Iadul pentru tine, eu sīnt doctor şi īncerc să-ţi salvez viaţa. Pentru Iad, ai nevoie de un pastor.” Īn timp ce cu o mīnă īmi dădea primul ajutor, el a īncercat să-mi instaleze un stimulator cardiac cu cealaltă, şi īn acest timp am leşinat. Atunci a īncercat să mă readucă iar la viaţă.
Am văzut şi eu tot ce s-a īntīmplat după aceea, aşa cum spun unii oameni că au ieşit din corp şi au plutit īn aer privind din tavan la tot ce se īntīmplă. Eram deci acolo sus şi mă uitam īn jos unde vedeam totul, continuīnd să spun: “Vă rog ajutaţi-mă, vă rog ajutaţi-mă! Nu vreau să mă īntorc īnapoi īn Iad.” şi Pam, o soră medicală, a spus: “Are nevoie de ajutor, faceţi ceva!” Īn acele momente Dr.Rawlings a spus: “Spune această rugăciune scurtă după mine”, şi am spus: “Isuse, te rog salvează-mi sufletul şi ţine-mă īn viaţă şi te voi sluji veşnic, iar dacă mor, te rog nu mă lăsa să ajung īn Iad.”

Hallway of colorsDupă ce am spus această rugăciune, celelalte experienţe ce au urmat au fost plăcute. Īntr-una din ele, am văzut-o pe mama mea vitregă şi pe mamea mea naturală. Mama a murit cīnd eu aveam 5 luni. Nu văzusem niciodată o fotografie de-a ei, şi acolo am putut totuşi să o recunosc. Mama vitregă a murit cu circa 10 ani īn urmă. Ele erau acum īmpreună. Eu nu am avut nici o legătură fizică sau mentală cu ele. Tot ce īmi amintesc este că ele īşi ţineau mīinile īntinse spre mine. Mi-am amintit mai tīrziu că am spus ceva care tot timpul am auzit. Acum ştiu ce era şi Dr.Rawlings m-a īntrebat ce vreau să spun. Şi i-am spus: “Am auzit īntotdeauna că nu poţi să duci banii cu tine. Şi cīnd am fost acolo, ele nu aveau buzunare.” Ştiu că asta este ciudat, dar am īncercat să memorez cīt mai mult din ce am văzut acolo sus. Cred că ştiam că mă voi reīntoarce ca să spun aceste lucruri.
După ce mi-am văzut mamele, īn următoarea experienţă mergeam pe un culoar ce avea culori strălucitoare pe ambele părţi. M-am ocupat puţin de artă īn viaţă, dar nici eu nici Rembrant nu am putea reproduce culorile de acolo, atīta erau de strălucitoare şi frumoase. Şi mai era o lumină care mă īnconjura, şi cred pīnă īn ziua de azi că aceasta era Duhul Sfīnt care m-a īnconjurat şi care a avut grijă de mine. Niciodată nu m-am simţit atīt de bine şi īn aşa o siguranţă īn īntreaga mea viaţă.

Dr.  Rawlings:
După ce toate acestea s-au terminat, mi-am dat seama ce s-a īntīmplat atunci cu adevărat. Avusese loc o dublă convertire. Această rugăciune de credinţă īl convertise nu doar pe pacientul ateu care era pe podea, dar īl convertise şi pe acest doctor ateu care lucra pe pacient. (Dr.Rawlings arătīnd spre el īnsuşi).  Acesta este singurul motiv pentru care pot să apar īn faţa dvs. acum şi să vă spun că există viaţă după moarte.

Charles McKaig on tread millMajoritatea dintre dvs. poate să spună care este diferenţa dintre un simplu leşin, o moarte clinică sau una biologică. Să luăm cazul lui Charles McKaig. El era conectat la aparatul de testare a inimii şi mi-am dat seama atunci că el a fost atunci īn moarte clinică. Acesta avea o privire de mirare pe faţa lui, şi era pe punctul de-a pune o īntrebare, cīnd m-a privit şocat īn timp ce era īncă pe aparatul de testare. Am observat că inima i se oprise, la fel şi repiraţia, dar el īncă mergea şi vorbea timp un minut sau două, īnainte ca lipsa de sīnge la creier să-l facă să cadă jos mort. El a fost mort şi nici măcar nu a ştiut asta. Trebuia să-i fi spus. Imediat după aceea am īnceput procedeul de resuscitare, şi i-am pornit iar inima şi respiraţia, şi el şi-a revenit. Acesta a fost un caz de moarte clinică. Moartea biologică ar fi survenit dacă ar fi trecut īntre 4 şi 6 minute de la oprirea bătăilor inimii ce alimentează creierul, şi oprirea respiraţiei. După acest timp, celulele creierului care sīnt celulele cele mai sensibile din corp, īncep să moară, şi se instalează moartea permanentă, cu alte cuvinte persoana devine rigidă ca o scīndură, şi pacientul are nevoie acum de reīnviere. Numai Dumnezeu poate să reīnvie omul.
Noi facem doar resuscitare, un lucru care ni se permite să-l facem. 


=== Howard Storm ===

Acum dorim să vi-l prezentăm pe Howard Storm, profesor de artă şi literatură, care se afla la Paris cu clasa lui de studenţi cīnd deodată el a avut o perforaţie de stomac, o perforaţie de ulcer, peritonită, şoc, moarte subită, moarte clinică, resuscitare şi o experienţă īn Iad.


Howard StormHoward Storm:
Howard Storm familyAveam 38 de ani şi eram profesor la Colegiu, predīnd arta. Am luat un grup de studenţi cu mine şi cu soţia mea şi ne-am dus prin Europa. Eram deja īn acest turneu de 3 săptămīni şi aceasta era penultima zi. Ne aflam la Paris. Pe la ora 11 dimineaţa, am avut o perforaţie de stomac. Cīnd mi s-a īntīmplat asta, am simţit cea mai puternică durere pe care am trăit-o īn viaţa mea şi care m-a aruncat la pămīnt. Fiind pe jos, mă răsuceam, strigam şi gemeam, loveam şi urlam şi atunci soţia mea a sunat imediat la serviciul de urgenţă. A sosit imediat un doctor care a chemat o ambulanţă, pentru că el ştia care era situaţia. M-au dus circa 13 km cu ambulaţa, traversīnd oraşul, la un spital public, Spitalul General din Paris, unde am fost dus la camera de urgenţă şi examinat de īncă doi doctori care ştiau exact care era situaţia mea. Apoi m-au dus la Spitalul Chirurgical, aflat la cīteva străzi, unde a trebuit să aştept deoarece nu era nici un chirurg disponibil pentru a-mi face operaţia. Aşteptam deja de 8, 10 ore īn spital fără medicamente, fără examinare, fără să mi se dea nici o atenţie şi eu īncă eram īn aşteptarea un chirurg care să-mi facă această operaţie critică. Se făcuse deja ora 8:30 seara cīnd o asistentă a intrat să-mi spună că le părea foarte rău că nu mi-au putut aduce un doctor, dar că-mi vor aduce unul īn ziua următoare. Cīnd mi-au spus asta am ştiut că s-a terminat cu mine. Ştiam că sīnt mort. Singurul lucru care mă mai ţinea īn viaţă era faptul că nu doream să mor. Īmi era o frică teribilă de moarte pentru că eram ateu, un necredincios şi o persoană care a trăit doar pentru plăcerea momentului.

Īn afară de durere, moartea pentru mine era era lucrul cel mai rău care mi se putea īntīmpla pentru că asta īnsemna sfīrşitul vieţii, că totul se termina şi altceva nu mai era. Dar cīnd asistenta mi-a dat această veste, ideea de a īncerca să mai trăiesc pentru īncă un minut sau īncă o oră cu această durere, nu mai merita. Mă agăţasem de speranţa că ei mi-au spus că vor aduce un doctor şi vor face operaţia, că mă vor deschide şi vor rezolva problema. Dar cīnd mi-au spus că nu-mi pot aduce un doctor, i-am spus soţiei: “A sosit timpul să ne luăm rămas bun, pentru că acum ştiu că voi muri.” Ea s-a ridicat şi m-a luat īn braţe din patul īn care eram şi mi-a spus cīt de mult mă iubeşte, şi eu i-am spus cīt de mult o iubeam şi eu şi că situaţia asta mă făcea foarte trist. Ne-am luat rămas bun şi ne-am spus acele lucruri pe care le spui atunci cīnd … . Eram căsătoriţi de 20 de ani şi ne-am spus toate acele lucruri... . Nu vă pot spune mai multe pentru că aş īncepe să plīng. Pīnă la urmă s-a aşezat jos pentru că ştia că totul s-a sfīrşit, cum ştiam şi eu. A fost aşa de greu să o privesc cum plīngea, am īnchis ochii aşteptīnd să mor, apoi am devenit inconştient. Am fost inconştient probabil pentru scurtă vreme, cīteva minute probabil.

Howard Storm in HospitalApoi am devenit iar conştient, mi-am deschis ochii şi mă uitam īn jur, dar acum stăteam īn picioare līngă patul meu. Ştiam exact unde mă aflam şi care era situaţia, nu era nici un fel de confuzie īn mintea mea. Mă simţeam mult mai īn viaţă, mult mai real decīt mă simţisem vreodată īn viaţa mea, şi unii oameni mă īntreabă: “Erai duh, spirit?” Deşi eram īntr-adevăr duh, eram cīt se poate de viu şi de real. Şi cum priveam īn jurul camerei, am observat că era ceva sub cearceaful de pe pat, un corp. Aşa că m-am aplecat peste pat să-l văd, dar capul īi era īntr-o parte. M-am uitat la faţa lui şi aceasta semăna cu mine. Dar asta nu era posibil, pentru că eu eram şi stăteam acolo līngă acel corp. Eu mă simţeam viu, mă simţeam bine, chiar foarte bine. Aşa că am īncercat să vorbesc cu soţia mea, dar ea nu mă putea auzi sau vedea, şi am crezut că ea doar mă ignoră şi m-am supărat foarte tare pe ea pentru că mă ignora şi nu īmi dădea atenţie.
Atunci am īnceput să ţip şi să strig la ea: “Ce se īntīmplă aici, de ce corpul acesta din pat arată ca mine şi cum a ajuns el aici?”
Am avut o suspiciune ciudată că corpul acela din pat eram eu, dar nu am vrut să mă gīndesc la asta pentru că asta era prea īnficoşător. Am devenit foarte agitat şi supărat pentru că totul era deja prea ciudat. Asta nu mi se putea īntīmpla mie, era imposibil, eu aveam pe mine halatul de spital şi totul era şi părea foarte real.
La un moment dat am auzit nişte oameni care mă chemau din afara camerei şi care īmi spunea cu un glas moale şi delicat: ”Howard, tu trebuie să vii cu noi acum. Vino repede, vino aici!” Aşa că m-am dus la uşa camerei să văd cine este şi iată că pe hol erau īntr-adevăr oameni. Holul era rece, umed şi cenuşiu, nu era nici luminos nici īntunecos, ci doar cenuşiu. Şi toţi erau īmbrăcaţi īn gri, bărbaţi şi femei, şi purtau un fel de uniforme de spital. I-am īntrebat dacă au venit din partea doctorilor ca să mă ducă īn sala de operaţie. Le-am spus că eram foarte bolnav şi că trebuia să am o operaţie pentru că altfel voi muri dacă nu voi fi operat, că trebuia să fi avut această operaţie cu 8 ore īn urmă şi aşa mai departe, la care ei mi-au spus: “Noi ştim, ştim, īnţelegem ... Howard vino repede, vino cu noi, te aşteptăm!”

people in hallAm ieşit din cameră care era foarte reală, curată şi luminoasă, şi am mers īn holul care era rece şi ceţos şi i-am urmat pe aceşti oameni īntr-o călătorie foarte lungă. Acolo nu mai exista timp, şi cīnd fac referinţă la timp, acesta este doar o iluzie, pentru că īn acel loc nu există timp. Această călătorie, dacă ar fi să-i refac traseul, ar trebui să merg pe jos de la Nashville la Louisville(175 miles, circa 300km). Aceasta ar fi distanţa pe care am parcurs-o cu aceşti oameni. Īn timp ce mergeam, ei stăteau īn jurul meu, obligīndu-mă oarecum să īnaintez, şi totul walking in halldevenea tot mai īntunecos. Ei deveneau din ce īn ce mai direcţi şi mai ostili faţă de mine. La īnceput au fost foarte drăguţi şi amabili pentru a mă determina să merg cu ei, dar apoi cīnd mergeam deja cu ei, īmi spuneau răutăcios: “Grăbeşte-te..., mişcă-te..., taci din gură..., nu mai pune īntrebări.” şi situaţia devenea tot mai urītă. Am ajuns acum īntr-un īntuneric beznă şi eu eram absolut īngrozit pentru că oamenii aceştia īmi erau foarte ostili şi eu nu ştiam unde mă aflam. Atunci le-am spus: “Nu plec mai departe cu voi.” Ei au spus: “Aproape ai ajuns.” şi am īnceput să ne īncăierăm şi eu īncercam să mă īndepărtez de ei. Ei mă īmpingeau şi mă trăgeau, dar acum erau foarte mulţi. Dacă la īnceput erau cīţiva numai, acum īn acest īntuneric, erau sute sau mii, idee n-am. Şi se jucau cu mine. Īn mod sigur puteau să mă distrugă dacă ar fi vrut, dar ei n-au vrut să mă distrugă. Ceea ce doreau īnsă era să īmi producă durere, pentru că ei căpătau, plăcere nu e cuvīntul potrivit, ei căpătau satisfacţie din durerea pe care mi-o provocau. Despre ceea ce mi-au făcut la īnceput īmi este foarte greu să vorbesc, şi n-am să spun. N-am să vă spun decīt puţin pentru că ar fi lucruri prea urīte. Iniţial mă sfīşiau şi mă muşcau, mă sfīşiau cu unghiile lor şi mă zgīriau. Am īncercat să mă apăr şi să mă lupt ca să scap de ei, dar era de parcă eram īntr-un stup de albine, ei erau cu sutele peste tot peste mine.
people hurting Howard StormHoward Storm in DarknessAcum zăceam īntins jos pe pămīnt, tot rupt īn bucăţi cu dureri peste tot, atīt īn interior cīt şi īn exterior. Chiar mai greu de suportat decīt durerea fizică a fost durerea emoţională a ceea ce tocmai mi se īntīmplase, degradarea cumplită pe care tocmai o trăisem. Nu am simţit nici un moment că ar fi nedrept sau greşit ce mi se-ntīmplă. Mi-am auzit vocea, nu era vocea altcuiva sau cea a lui Dumnezeu, era vocea mea. Şi am auzit-o vorbind, dar nu o vorbeam eu. Poate că era vocea conştiinţei mele, sau…, nu ştiu ce a fost, dar mi-am auzit distinct vocea mea spunīnd:
“Roagă-te la Dumnezeu!” Şi mă gīndeam īn sinea mea: “Eu nu cred īn Dumnezeu.” , “Roagă-te la Dumnezeu!” spunea iar vocea, şi mă gīndeam: “Chiar dacă m-aş putea ruga, nu mai ştiu cum să mă rog.” La vremea aceea, eu nu mă mai rugasem de peste 23 de ani. Īncercam să mă gīndesc ca atunci cīnd, copil fiind, spuneam rugăciuni la Şcoala Duminicală şi la Biserică. Ce spuneam noi atunci…? şi īncercam să-mi aduc aminte, pentru că pentru mine, a mă ruga īnsemna a recita ceva ce am īnvăţat, asta am crezut eu că era rugăciunea. Deci ia să văd: “Domnul este Păstorul meu”, ”pīinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi”, ”...ţara mea este acolo sus.”, stai că asta nu e rugăciune, am greşit. Īncă odată: “şi chiar dacă m-aş duce prin valea umbrei morţii...”, “şapte ani īn urmă strămoşii noştrii...”, “cu ani īn urmă srăbunii noştri…“ Le amestecam acum pe toate şi nu-mi mai aduceam aminte cum să mă rog.
Era ciudat că cei din jurul meu, de fiecare dată cīnd īl menţionam pe Dumnezeu, acei oameni care m-au atacat şi muşcat, se comportau de parcă aruncam cu apă fiartă pe ei. Aceştia urlau şi ţipau, folosind cele mai josnice īnjurături şi profanări pe care le-am auzit vreodată īn lumea asta. Un alt lucru ciudat era faptul ca ei nu suportau să fie īn jurul meu cīnd eu
vorbeam despre Dumnezeu. Era aşa de dureros pentru ei să audă despre Dumnezeu īncīt se dădeau īnapoi. Am simţit deci că pot scăpa de ei vorbind despre Dumnezeu. Īncercam să-mi amintesc rugăciuni, dar eram confuz şi buimăcit.
Şi cum stăteam acolo īntins pe jos, īn cele din urmă mi-am dat seama că toţi au plecat şi că am rămas singur. Eram acolo singur pentru eternitate, ce vreau să spun cu asta este că acolo nu aveam deloc senzaţia timpului. M-am gīndit īnsă la viaţa mea, m-am gīndit la ce am făcut şi la ce nu am făcut. Mă gīndeam şi la situaţia īn care eram acum şi concluzia la care am ajuns a fost că īntreaga mea viaţă de adult a fost una egoistă, şi singurul meu dumnezeu am fost eu īnsumi. Mi-am dat seama atunci că era ceva teribil de rău cu viaţa mea şi că oamenii care m-au atacat erau acelaşi fel de oameni cum eram şi eu. Aceştia nu erau monştrii sau demoni, ci oameni care şi-au ratat viaţa pe pămīnt. Au ratat şansa că s-au născut şi că au fost īn viaţă pe acest pămīnt şi au trăit o viaţă egoistă şi rea. Şi eu mă aflam acum īntr-o lume īn care nu era nimic altceva decīt de egoism şi răutate. Ei erau condamnaţi acolo să īşi provoace aceste lucruri unii altora şi lor īnsuşi, probabil pe vecie şi acum eu eram parte a acestei lumi. Şi părea că deşi eu nu am vrut să fiu acolo, totuşi acela era locul potrivit pentru mine să fiu. Am simţit că asta meritam, pentru că aşa am trăit defapt pe pămīnt.

Howard Storm all beat upNu vă puteţi imagina, emoţional vorbind, ce dureros era asta. Zăceam acolo la nesfīrşit, gīndindu-mă la soarta mea. Şi īn mintea mea a apărut o imagine cu mine ca şi copil stīnd īntr-o clasă de la şcoală Duminicală, cīntīnd “Isus mă iubeşte”. Auzeam īn mintea mea: “Isus mă iubeşte, la la la, Isus mă iubeşte, la la la.” şi īn timp ce īmi aminteam spunīnd şi auzind asta, mă puteam auzi ca şi copil cīntīnd, dar mai important decīt orice altceva era faptul că şi simţeam asta īn inima mea.

A fost o vreme īn viaţa mea cīnd eram tīnăr şi inocent, cīnd credeam īn ceva bun, cīnd credeam īn cineva altul decīt persoana mea, cīnd am crezut īn cineva care era foarte bun şi atotputernic şi căruia chiar īi păsa de mine şi am vrut să simt asta din nou. Acel ceva ce am pierdut, şi pe care l-am aruncat şi trădat, am vrut să-l am īnapoi. Nu-l cunoşteam pe Isus, dar doream să-l cunosc pe Isus. Nu īi cunoşteam dragostea Sa, dar acum doream să īi cunosc dragostea. Nu ştiam dacă El era real, dar doream acum să fie real, pentru că a fost o vreme īn viaţa mea cīnd am crezut īn ceva, şi ştiam că am cunoscut odată ca şi copil, că asta era adevărat şi am vrut să cred că era adevărat. Aşa că l-am chemat din īntuneric
pe Isus: “Isus, te rog salvează-mă!” şi El a venit.

Jesus appears to Howard StormLa īnceput a fost ca o luminiţă īn īntuneric, şi foarte repede aceasta a devenit strălucitoare. Lumina a devenit atīt de strălucitoare īncīt dacă ar fi fost īn lumea noastră, ea m-ar fi topit, m-ar fi prăjit pe loc. Dar ea nu era deloc fierbinte sau periculoasă. Lumina aceasta venise peste mine, şi El era īn această lumină şi s-a aplecat cu blīndeţe spre mine ca să mă ridice. Īn prezenţa luminii Sale, am putut vedea că eram plin de sīnge, murdar şi cu răni peste tot. Arătam ca un animal ucis de o maşină pe şosea şi abandonat. El şi-a dus cu blīndeţe mīinile sub mine şi cu foarte mare tandreţe m-a ridicat şi īn timp ce mă atingea toate rănile, toată durerea, toată murdăria s-au evaporat pur şi simplu. Şi iată că sīnt iar īntreg şi vindecat. Īn interiorul meu, eram acum plin de dragostea Lui, şi aş vrea să pot explica mai bine lucrul acesta. Este aşa de frustrant să nu poţi spune oamenilor despre asta, pentru că acesta este lucrul cel mai bun care mi s-a īntīmplat vreodată īn viaţă, acest lucru era TOTUL. Īntregul sens al vieţii este să cunoşti această dragoste, şi să ajungi la ea, dar nu pot să v-o descriu sau să o exprim īn cuvinte omeneşti.

El mă ţinea şi mă īmbrăţişa, frecīndu-mă uşor pe spate, cum ar face un tată cu fiul său sau o mamă cu fiica sa, mă freca uşor şi cu tandreţe pe spate şi eu plīngeam de bucurie şi fericire ca un copil. Eram eliberat, am fost pierdut şi acum am fost găsit, am fost mort şi acum adus din nou la viaţă. După aceea El m-a scos afară din acel loc, īmdreptīndu-ne īn sus şi apoi am zburat, părăsind lumea aceea īntunecată.. Ne īndreptam acum īnspre o lume a luminii şi am īnceput să am gīnduri de o ruşine copleşitoare de cīt de rău am fost, şi mă gīndeam că am fost un ticălos, un gunoi şi un mizerabil.

Review of Howard Storm's lifeApoi mi-am spus: “Cred că El a făcut o geşală. Eu nu aparţin aici. El nu mă vrea.” Cum să īi pese Lui de mine, tocmai de mine! Doar eu sīnt rău. Apoi ne-am oprit. Nu eram nici īn Iad, nici īn Rai, eram undeva īntre şi El mi-a spus: “Noi nu facem greşeli! Tu de aici aparţii !” Apoi am īnceput să conversăm şi El vorbea şi īmi spunea multe lucruri. El a adus apoi nişte īngeri şi mi-au arătat toată viaţa mea, de la īnceput pīnă la sfīrşit. Ceea ce au dorit să īmi arate a fost ceea ce am făcut bine şi ceea ce am făcut rău. Şi fără ca să mai trec prin toată povestea vieţii mele, totul era defapt foarte simplu. Atunci cīnd eram o persoană bună şi iubitoare, cu consideraţie pentru alţi oameni, asta īi făcea pe īngeri fericiţi, īl făcea pe Isus fericit şi m-au lăsat să īnţeleg că asta īl făcea şi pe Dumnezeu fericit. Cīnd īnsă eram egoist şi manipulativ asta īi făcea pe īngeri nefericiţi, īl făcea pe Isus nefericit, şi mi-au lăsat de īnţeles că şi pe Dumnezeu īl făcea nefericit. Ceea ce īncercau ei să īmi transmită defapt , era că īntregul scop al existenţei mele este să īl iubesc pe Dumnezeu şi pe aproapele meu ca pe mine īnsumi. De aceea am fost creat, acesta este motivul pentru care sīnt īn această lume şi asta trebuia să fac şi să īnvăţ, dar eu am dat greş.

HeavenApoi mi-au spus că trebuie să mă īntorc īnapoi īn lumea aceasta, şi m-am supărat foarte tare pentru că eu doream să merg īn Rai. Ceea ce mi-au spus ei despre Rai este că acela este locul cel mai plăcut, cel mai interesant şi cel mai minunat care există. Toţi, absolut toţi ar dori să meargă īn Rai şi am vrut şi eu să merg. Dar ei mi-au spus că eu nu eram gata, nu eram pregătit şi că nu mi-a sosit īncă vremea să merg īn Rai. Sosise īnsă timpul să mă īntorc īnapoi īn această lume şi să īncerc să trăiesc aşa cum Dumnezeu vrea să trăiesc, şi cum defapt EL mă crease ca să trăiesc.

Le-am spus atunci, lui Isus şi la īngeril, că nu aş putea trăi īn lumea aceasta fără ei, că mi se va frīnge inima dacă mă vor trimite īnapoi īn lumea aceasta pentru că ei vor fi acolo şi eu voi fi aici. Dar ei mi-au spus: “Tu nu īnţelegi? Ce se īntīmplă...? Noi īţi arătăm toate acestea. Noi am fost īntotdeauna acolo! Noi am fost īntotdeauna cu tine,īn tot acest timp! Tu niciodată nu ai fost singur acolo !” Atunci am spus:”Voi trebuie să mă īnştiinţaţi din cīnd īn cīnd că sīnteţi īn jurul meu.” Şi ei au spus că dacă mă rog şi īi mărturisesc lui Dumnezeu păcatele mele, dacă īi dau lui Dumnezeu tot ceea ce am, adică īngrijorările mele, necazurile mele, speranţele şi visele mele, dacă i le dau toate Lui, atunci vor fi momente īn care ei vor fi acolo şi eu voi şti īn inima mea că ei sīnt acolo. Nu īi voi vedea neaparat, dar le voi simţi dragostea aşa cum o simţeam acum. Şi am spus:“Dacă mă asiguraţi că vor fi momente cīnd voi simţi această dragoste, atunci voi putea trăi īn lumea aceasta.” Şi ei au spus că vor face asta, apoi m-au trimis īnapoi pe pămīnt.
După această experinţă, infirmiera care fusese īn cameră cu cīteva minute īn urmă şi care a spus că nu putea găsi un doctor, a alergat īnapoi īn camera mea şi mi-a spus că doctorul a sosit la spital, ceea ce era oarecum un miracol pentru că era seară, īn jur de ora 9 sau 9:30. Ea mi-a spus deci: “Doctorul a sosit la Spital şi te vom opera numaidecīt.” Apoi au intrat şi cīţiva asistenţi medicali şi alţi oameni care au scos-o pe soţia mea din cameră. Situaţia asta era foarte incomodă pentru mine deoarece eu īncercam să le spun că doream să-i spun soţiei ce tocmai mi se īntīmplase. Cīnd am trecut pe līngă soţia mea, fiind dus pe targă, īn hol pe drumul spre chirurgie i-am spus: “Totul va fi bine!” şi ea a īnceput să izbucnească īn plīns deoarece ea a crezut că eram pe moarte.
Ce este ciudat īn acestă experienţă este că amintirea ei un s-a stins deloc. Totul īmi este īncă foarte viu īn minte, nu ştiu de ce. Cred că unul din motivele pentru care Dumnezeu mi-a dat această experienţă este ca să o īmpărtăşesc şi la alţii. Nu ştiu niciodată dinainte cui, dar ştiu că voi avea ocazia să o īmpărtăşesc şi altora cărora le va fi de folos.


=== Interviuri pe Stradă ===

( Ioan 14:6)
”Eu sīnt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decīt prin Mine.”

[Prezentator:]
Un sondaj de opinie arată că mulţi oameni nu cred īn existenţa unui Rai sau a unui Iad adevărat. Mulţi dintre cei care cred totuşi că aceste locuri există, au idei diferite cu privire la felul cum se ajunge īntr-unul sau īntr-altul.

Interview with a random person on the street

Persoană de pe stradă luată la īntīmplare nr.1 (bărbat):
Eu nu cred că există Iad. Cred īnsă că există Rai. Īntr-un fel, această existenţă trebuie să īnsemne mai mult decīt această perioadă scurtă ce o trăim pe Pămīnt. Trebuie să fie ceva care să urmeze după asta.

Interview with a random person on the street

Persoană de pe stradă luată la īntīmplare nr.2 (bărbat):
Eu cred că fiecare va plăti pentru ceea ce face īn viaţă. Nu cred neaparat īn ceea ce spune Biblia despre Iad, că este un
foc al infernului, dar cred că Iadul reprezintă temerile tale cele mai rele şi tot ce poate fi rău īn propria ta percepţie, pentru care plăteşti pe vecie. Şi cred de asemenea că Raiul este locul unde īţi petreci īn pace restul vieţii cītă vreme īl iubeşti pe Dumnezeu şi trăieşti pentru El conform Cuvīntului Său.

 

Interview with a random person on the street

Persoană de pe stradă luată la īntīmplare nr.3 (femeie):
Eu cred că există Rai, sigur există Rai. Nu sīnt īnsă aşa de sigură şi de Iad. Cum explici Iadul? Dar Raiul sigur există.

Interview with a random person on the street

Persoană de pe stradă luată la īntīmplare nr.4 (bărbat):
Nu cred că este necesar să mergi la biserică ca să ajungi īn Rai, sau că trebuie să crezi īn Biblie, ci doar trebuie să trăieşti o viaţă bună. Iadul este rezervat doar cītorva oameni foarte răi, poate pentru cineva care a comis o crimă cu intenţie. Probabil crima este singurul lucru pentru care poţi ajunge īn Iad.

Interview with a random person on the street

Persoană de pe stradă luată la īntīmplare nr.5 (femeie):
Nu sīnt chiar sigură ce te-ar putea duce īn Iad, sau ce te-ar putea duce īn Rai. Nu aş putea să spun cu certitudine.

Persoană de pe stradă luată la īntīmplare nr.6 (bărbat):
Eu cred că probabil nu există nici Rai, nici Iad, ci doar o altă viaţă. Nu ştiu exact ce este. Dar cred, nu sīnt sigur ce este acolo, dar cred că este un fel de loc īntre, ceva neutru, sau un purgatoriu unde se duce toată lumea. Un loc care nu este nici prea confortabil, nici prea traumatic.

Interview with a random person on the street

Persoană de pe stradă luată la īntīmplare nr.7 (femeie):
Cred că fiecare om cu mintea īntreagă se gīndeşte la Rai şi Iad. Raiul este ceea ce īi face pe oameni să fie cei mai fericiţi şi spre care privesc īn viitor, şi īn ceea ce ei cred cu tărie īn propria lor credinţă, fie că aceasta este Dumnezeu sau vreo altă divinitate sau entitate, dar Raiul există. Şi pentru aceasta se luptă ei īn viaţă. Fiica mea este ateu declarat, dar undeva īn mintea ei, ea ştie că există ceva īn legătură cu sfīrşitul vieţii. Şi pentru mine, asta este destul, o divinitate nu este necesară.

Interview with a random person on the street

Persoană de pe stradă luată la īntīmplare nr.8 (femeie):
Eu cred īn propria mea credinţă, care este o credinţă mai mult metafizică. Eu cred că felul cum trăieşti pe pămīnt şi felul cum priveşti Raiul este īn funţie de propria ta concepţie. Şi cīnd mori, te duci īntru-un loc conform concepţiei tale. Deci, dacă tu crezi că īn tine este o sursă divină şi că tu eşti o persoană bună şi eşti o persoană fericită, atunci asta ţi se va īntīmpla şi după moarte. Dar nu cred că eşti pedepsitt, sau că te duci īn vreun loc cu foc dacă nu ţi-ai trăit viaţa aşa cum religia organizată crede că ar fi trebuit s-o faci.

[Sfīrşitul Interviurilor]


Dr. Rawlings[Dr.  Rawlings]
Mulţi oameni īncearcă să dilueze mesajul despre Iad şi Rai, spunīnd că nu există nici unul din aceste locuri. De ce să nu mănīnci atunci, să bei şi să te distrezi? Dacă nu trebuie să dai socoteală, atunci nu există nici păcat. Şi dacă nu există păcat, Cristos a murit degeaba. Şi dacă Cristos a murit degeaba, de ce mai avem nevoie de Dumnezeu? Aceasta este noua filozofie New Age care spune că nu există Iad. Speranţa celor mai mulţi oameni este că Iadul nu există.

Pe de altă parte, sīnt oameni care se duc pe la spitale şi īi vizitează pe cei dragi ai noştri, ducīnd cu ei mesajul New Age. Acesta mai este numit şi religia EPM, religia Experienţelor īn Pragul Morţii. “Uite, eu am fost īn Rai” le spun ei pacienţilor muribunzi, “şi am văzut lumina şi m-am īntors. Totul este bine. Nu trebuie să dai socoteală, nu există Iad. Porţile Raiului sīnt larg deschise pentru oricine moare. Uită-te la mine! Eu sīnt ateu şi sīnt aici. Nu trebuie să-ţi faci griji! Nu-ţi fie frică de moarte! Eu voi sta cu tine. Familiei tale īi este teamă să stea cu tine īn timp ce mori, dar mie nu īmi este. Lasă-mă să te ţin de mīnă. Dă-mi voie să-ţi spun despre lucruul acesta minunat care vine după tine, de această lumină superbă de la capătul tunelului unde nu mai există griji sau pierderi, ci numai cīştig. Tu vei fi acceptat aşa cum eşti. Nu există Rai şi nici Iad. Este doar eternitate pentru toţi.”

Aceasta este filozofia New Age, numită Credinţa Omega, conform căreia toată lumea merge īn Rai. Şi astfel de oameni merg acum prin spitalele noastre şi īi consiliază pe muribunzi, īn loc ca grupurile din bisericile noastre să īi consilieze. Slujirea celor care sīnt pe moarte este cea mai neglijată dintre toate. Nimeni nu o vrea. La toţi le este frică de pacienţii care sīnt pe moarte. Şi pacientul care este pe moarte vrea să ştie ce īnseamnă moartea. Doare cīnd mori? Există viaţă după moarte? Există Rai sau Iad? Cum pot să fiu sigur că voi merge īn Rai? Şi tu poţi să le spui cum. Este un cadou gratuit şi tu poţi să le spui cum să īl dobīndească. Dar dacă noi nu ne apărăm de această Credinţă Omega şi de aceşti oameni care acum se infiltrează prin spitale cu această credinţă care este mortală, atunci ne vom pierde propriul nostru Creştinism. Pacientul va muri gol, fără nici o credinţă.

Am dori să vă prezentăm acum cazul Dr.Whitaker, care īncă mai profesează, un ateu la vremea aceea care nu avea nimic de-a face cu Dumnezeu, dar īn urma unei situaţii survenite, viaţa lui s-a schimbat şi am dori să-l ascultaţi īn continuare.
 


=== Dr. Donald Whitaker ===

Dr. Donald WhitakerDr. Donald Whitaker at partyDr.Donald Whitaker:
Era īn februarie 1975, şi la vremea aceea eram un alcoolic scăpat de sub control. Foloseam şi droguri recreative, dar īn principal alcoolul era drogul meu preferat. Īmi pierdusem total controlul şi aveam o mulţime de prieteni īn domeniul spectacolelor, Hoight Axton fiind unul dintre ei, la fel şi Ringo Star şi alţii. Aceştia aveau un program TV special pe coasta de vest şi Hoight m-a sunat să mă īntrebe dacă vreau să merg şi eu cu ei. I-am răspuns că da, că mi-ar place să merg, pentru că ştiam că acolo va fi multă băutură şi distracţii şi īn timp ce ei se ocupau cu programul acela TV special, eu īmi făceam treburile mele. După 3 sau 4 zile petrecute acolo, m-am īnbolnăvit, şi prin īmbolnăvire vreau să spun că aveam o dudrere cumplită īn abdomen. Am zburat la Oklahoma City şi l-am sunat pe senator, un prieten de-al meu, spunīmdu-i că īmi trebuia o maşină deoarece eram bolnav. Aşa că mi-au trimis o maşină care m-a dus acasă, şi de acolo am mers la spitalul Whatley Hospital din Texarkana, Texas, asta fiind īn Februarie, 1975. Acolo mi-au administrat electroliţi, ceea ce īnseamnă că potasiul, cloridele şi alte substanţe erau atīt de disproporţionate, īncīt au tebuit să-mi facă perfuzii pentru a mă reechilibra din nou.

Injection NeedlesDr. Donald Whitaker on chairLa vremea aceea din viaţa mea, eram ateu. Eram un ateu īnrăit care trăia doar pentru el. Ateii sīnt egocentrişti care trăiesc doar pentru ei. Aceasta era starea īn care eram īn spital īn 1975. Apoi 3 zile mai tīrziu m-au operat. După operaţie, m-am trezit la reanimare conectat la aparatul de respirat care mă ajuta să respir. Nu puteam să vorbesc şi zăceam īn comă, dar īi auzeam pe oameni vorbind īntre ei de cīt de bolnav eram, şi că aveam să mor şi că un voi mai ieşi viu din spital.

Pe vremea aceea aveam părul foarte lung pentru că īmi plăcea să port părul lung. Şi am auzit pe cineva zicīnd: “Uite, ce păr lung are!” şi altcineva a spus: “Dar nici pe de parte aşa de lung cum va fi cīnd va ieşi de aici.” Şi a treia voce a spus: “El nu va ieşi viu de aici. El va muri.” După trei zile, puteam deja să respir singur. Īmi amintesc de doctorul meu, chirurgul meu, Dr.Donald Dunkon că mi-a spus:“Don, dacă ai ceva să-ţi pui īn ordine, dacă trebuie să semnezi ceva, fă-o acum pentru că nu ştim sigur cīt timp mai ai.” Ştiam că aveam o boală numită pancreatită necrotică hemoragică acută. Nu ai cum să trăieşti cu această boală. Poţi trăi cu pancreatită. Poţi să trăieşti cu pancreatită acută, dar nu poţi trăi cu pancreatită necrotică hemoragică acută. Dunkon le-a spus celor doi fii ai mei că pīnă dimineaţa eu voi fi mort. Ei nu se aşteptau să supravieţuiesc.

Zăceam acolo pe pat, fiind un ateu convins. Nu credeam īn Dumnezeu. Credeam īn puterea Universului pentru că o văzusem. Ca doctor, am văzut şi viaţa şi moartea pentru că am avut de-a face atīt cu viaţa cīt şi cu moartea. Credeam īn ceva, dar nu-mi vorbi mie despre Dumnezeu, dar mai ales nu-mi vorbi mie despre īnviere sau naştere din fecioară, sau chestii de genul acesta pentru că eu lucrez īn domeniul ştiinţei şi cercetării. Majoritatea doctorilor care lucrează īn acest domeniu nu cred īn Dumnezeu. Ei nu cred īntr-o fiinţă supremă. Ei īncep acum să creadă că există ordine īn Univers pentru că cu cīt mergem mai departe, vedem această ordine, dar eu eram ateu atunci.
Vedeţi, este foarte uşor să fii ateu cīnd ai succes. Cīnd ai reuşit să avansezi de la traiul de pe ajutorul social, la a fi unul din cei mai puternici oameni īn zona īn care trăieşti, unul din cei mai puternici oameni din statul Oklahoma din punct de vedere politic. Este foarte uşor să fii ateu cīnd ai astfel de realizări. Omul poate să spună atunci relaxat: “Eu n-am nevoie de Dumnezeu. Ce este Dumnezeu?” Dar este foarte dificil să fii ateu atunci cīnd zaci pe patul morţii, pentru că īncepi să te gīndeşti: “Şi dacă oamenii aceştia au totuşi dreptate?”

Dr. Donald WhitakerVedeţi, a existat un singur om, pe nume Ron Short, care a stat īntre mine şi porţile Iadului. Un singur om care mi-a mărturisit despre dragostea lui Isus timp de 5 ani, īnainte ca eu să fiu bolnav. Mă contraziceam cu el, dar īmi plăcea de el pentru că ceea ce spunea şi făcea. El a fost singurul pe care l-am văzut că profesa ca un creştin şi trăia ceea ce spunea, şi l-am respectat foarte mult. Nu credeam īn ceea ce spunea, dar īl respectam. Dar acum cīnd zăceam pe patul morţii, ştiind că voi muri, la cine credeţi că m-am gīndit atunci? M-am gīndit:“Şi dacă Ron are dreptate? Şi dacă chiar există Rai şi Iad?” Aşa că imediat primul gīnd şi cel mai presant din mintea mea era acum:“Cum să fiu mīntuit? Ce este mīntuirea? Cum pot fi mīntuit?”

Şi am trimis după Ron Short. Am dorit să vină la mine pentru că am vrut să facă ceea ce trebuia să facă, indiferent ce era. Nu aveam idee cum un om care a fost răstignit īn Israel pe o cruce cu 2000 de ani īn urmă m-ar putea salva. Ce legătură avea asta cu mine? Dar am ştiut că Ron avea ceva ce trebuia să am şi eu. Şi īn acea seară, am trimis după Ron, dar Ron nu era acasă, Ron era īn Alabama, aşa că am trimis după el să īl aducă la mine. Noaptea aceea a fost cea mai lungă noapte din viaţa mea de pīnă atunci şi de atunci īncoace.
Īn noaptea aceea, īn timp ce zăceam acolo pe pat, am īnceput să-mi pierd cunoştinţa. Am īnceput să-mi pierd cunoştinţa şi īn timp ce-mi pierdeam cunoştinţa, sufletul meu īncepea să meargă īn jos, scufundīndu-se īn īntuneric. Acolo era atīt de īntuneric! Era de parcă tot īntunericul penetrase īn corpul meu, īn fiinţa mea. Şi īn timp ce am părăsit corpul, şi pot să vă spun că mi-am părăsit corpul pentru că īmi amintesc cīnd m-am īntors īn el, nu ştiu unde am fost.

Sīnt oameni care vorbesc despre o lumină, sīnt oameni care vorbesc că au plutit īn aer, sīnt oameni care vorbesc de un sentiment de căldură şi dragoste. Eu nu am simţit nimic din toate acestea. Eu nu am simţit aşa ceva. Eu am simţit o teroare de nedescris pentru că am ştiut că dacă aş fi mers pīnă la capăt, dacă aş fi alunecat pīnă la capăt, nu m-aş mai fi īntors niciodată. Īn adīncul fiinţei mele ştiam asta, aşa că m-am luptat toată noaptea.

Grabing mattressMai tīrziu mi-au spus că nu numai că am tras cearceaful de pe salteaua de sub mine, dar am tras şi salteaua peste mine, pentru că trebuia să stau şi să aştept pīnă cīnd Ron ajungea la mine. Şi orice trebuia el să facă, eu trebuia să aştept. Şi din nou, cīnd īmi părăseam corpul, eu mă duceam īn jos, īn teroarea aceea adīncă şi īntunecată. Pielea de pe mine īncepea să se răcească. Nu era ca frigul pe care-l simţi īn aer cīnd te plimbi, ci era un frig ce te pătrundea pīnă la oase şi puteai simţi frigul cum urca de la picioare. Şi din nou īncepeam să-mi părăsesc corpul şi să fiu īn īntunericul şi īn vidul acela. Īmi amintesc cum odată am intrat īnapoi īn corp, deoarece cīnd am intrat īn corp, totul s-a īntīmplat brusc, ca o bufnitură. Cold comming up legsAm simţit īn corp ca o bufnitură, vorbesc de corpul meu fizic. Credeţi-mă, credeţi-mă vă rog, aceasta a fost cea mai īnfiorătoare şi īngrozitoare experienţă care mi s-a īntīmplat vreodată. M-am luptat toată noaptea. Şi īn dimineaţa următoare, undeva īn jurul orei 9:30 sau 10, īn sfīrşit Ron a sosit. El a intrat īn salon şi a spus: “Dr.Whitaker, ce şanse ţi-au spus că ai?” Am spus: “-Ron, mi-au spus că nu am nici una.” Atunci el a zis: “-Acum a sosit momentul !” Am spus:
“-Ai dreptate.” Īnainte īl īnjuram sau īl scuipam, dar acum a sosit vremea pentru că trebuia să am şi eu ceea ce avea şi el. Īmi mai rămăsese o perioadă scurtă de trăit pe pămīnt, şi nu ştiam, idee nu aveam cīnd aş putea să plec pentru totdeauna.
Atunci, Ron m-a condus īn rugăciunea păcătosului. Idee nu aveam ce era rugăciunea păcătosului, dar aveam īncredere īn Ron. El m-a condus īn această rugăciune şi mi-a spus că Isus a murit pentru păcatele mele. Că El a murit pentru păcatele īntregii lumi. Nu prea am īnţeles eu asta, dar el mi-a arătat īn Cuvīntul lui Dumnezeu unde era scris lucrul acesta. Trebuie să īnţelegeţi că eu eram un om al cărţilor. Am petrecut o mare parte a vieţii mele, 25, 26 de ani din viaţa mea cu cărţile, cu tot felul de cărţi ştiinţifice. Am mai multe specializăr in Chimie, precum şi diverse alte specializări, pīnă la titlu de doctor īn medicină pentru a practica medicina, am deci toate aceste specializări.

sinner's prayerbottles of beerDar Ron atunci aşa mi-a spus şi eu l-am crezut pentru că aşa scria īn această carte. Această carte era nouă pentru
mine, şi ea se numea Biblie. L-am lăsat pe Ron să mă conducă īn rugăciunea păcătosului, şi am repetat după el această rugăciune. Apoi, pot să vă spun un singur lucru, că după aceea a venit peste mine o pace cum eu nu am mai cunoscut niciodată. Căutasem această pace, am căutat-o īn băutură şi alcool. Am căutat-o īn droguri şi femei, am căutat-o īn tot felul de locuri, dar īn viaţa mea tot nu era pace.

Odată īnsă ce l-am acceptat pe Isus Cristos ca Domnul şi Salvatorul meu, nu mi-a mai fost frică. Īncă continuam să cred că voi muri, pentru că ştiam ce boală aveam şi că nu puteam supravieţui cu ea. Ştiam asta, doar eram doctor. Ştiam căci cu boala ce o aveam nu se putea supravieţui.

Şi Ron mi-a arătat īn Cuvīntul lui Dumnezeu unde scrie: “Iată semnele care-i vor īnsoţi pe cei care cred. Ei vor pune mīinile pe bolnavi, şi aceştia se vor vindeca.” Dr. Donald Whitaker(Marcu 16:18) Călătoresc pe toată planeta Pămīnt pīnă īn ziua de azi, fără să iau insulină sau enzime, şi mănīnc tot ce doresc şi Dumnezeu produce īn fiecare zi īn corpul meu substanţele necesare ca eu să trăiesc, fără să trebuiască să iau medicamente.
Cīnd vezi că orbii văd, pe cei schilozi că umblă, pe leproşi că sīnt curăţaţi şi īi vezi cu proprii tăi ochi, cīnd vezi toate astea, nu mai trebuie să fii om de ştiinţă la NASA ca să-ţi dai seama că Biblia este adevărată.

 


=== Dr. George Rodonaia ===

[Dr.  Rawlings]
Cum se face că diferitele etape ale Iadului să ia aspecte diferite la oameni? Ei bine, Biblia nu spune că Iadul este doar foc. Dacă te uiţi īn locuri diferite prin ea, acolo se spune:

  • “dat afară”

  • “separat de Dumnezeu”

  • “īntuneric total”

  • “cu viermi care nu mor”

Īn cea mai mare parte sīnt flăcări şi foc, dar sīnt unii care pot să vizualizeze asta, cum este Dr.Rodonaia pe care īl vom prezenta, şi Dr.Whitaker. A vedea īngerii de lumină poate să fie īnşelător īn unele cazuri. De exemplu, īn 2 Corinteni 11:14 ni se spune că: “Satana se poate preface īn īnger de lumină, īnşelīndu-i astfel pe mulţi.” Ce lumină au văzut aceşti oameni la capătul tunelului, mai ales dacă era cineva care nu credea că merită să fie īn Rai? Aceste lucruri se mai īntīmplă. Totuşi este destul de ciudat că contrariul nu se īntīmplă. Cei care s-au văzut īn Iad, ştiau exact că acolo le este locul. Şi nu se punea īntrebarea de ce erau ei duşi acolo. Defapt Cristos īnsuşi a vorbit despre asta īn Matei 12, 25-26, unde se spune: “Dacă Satana īl scoate afară pe Satana, el este dezbinat şi cum mai poate dăinui atunci īmpărăţia lui?” Asta este imposibil. Ca īnger al luminii, Satana īi poate īnşela pe mulţi. Dar această lume pe care ei o văd īn Iad, fie că e īntunericul total, fie că este flăcări şi foc, este un loc pe care ei nu vor să-l mai viziteze niciodată.

Aceasta ne aduce acum la cazul Dr.George Rodonaia, un tīnăr coleg rus, foarte inteligent. El a devenit profesor şi doctor, dar īnainte de asta, el a avut probleme cu KGB-ul. El n-a putut părăsi Rusia. Defapt cīnd a īncercat să iasă din Rusia, a fost lovit intenţionat de o maşină a KGB-ului pe trotuar care a trecut peste el. Aşa a īnceput accidentul şi povestea sa.

Dr. George Rodonaia[Dr.  George Rodonaia]
Dr. George Rodonaia young
Ca psihiatru şi neuropatolog, pentru mine n-a existat niciodată Dumnezeu. Nu am crezut niciodată īn Dumnezeu. Nu am crezut nicidată īn Biblie. Nu mă gīndisem niciodată la Dumnezeu, la Biblie sau la divinitate. Īn 1976, aveam 20 de ani şi lucram deja ca doctor īn Georgia, Rusia.

Am cunoscut o doamnă din Texas şi am īncercat să părăsesc ţara de mai multe ori, dar nu am avut prea mare ajutor. Această doamnă a īncercat să mă ajute şi am avut mari necazuri cu KGB-ul datorită muncii mele. Lucram atunci la “idenosintriphosper”, acesta este un transmiţător de neuroni din creierul nostru şi īn combinaţie cu "Oxitocina" am descoperit cīteva lucruri importante. Eram om de ştiinţă şi KGB-ul nu dorea ca eu să plec, aşa că au decis să mă omoare. Aşa am intrat īntr-o altă dimensiune a vieţii mele.

Dr. George Rodonaia ran overStăteam pe trotuar, gata de plecare spre New York aşteptīnd taxiul spre aeroport, cīnd o maşină care mergea pe trotuar m-a lovit īn plin. Am zburat 10m prin aer şi am căzut jos, şi apoi maşina a trecut iar peste mine. Prietenii şi rudele mele

m-au dus la spital. Personalul spitalului, prieteni de-ai mei şi alţi doi profesori, m-au declarat mort. M-au pus īn morgă, la congelator. Era Vineri seara. După trei zile, m-au scos afară de acolo, īntr-o zi de Luni. M-au pus acolo Vineri seara şi Luni dimineaţa au īnceput autopsia mea.

Īn aceste trei zile, eu mi-am părăsit corpul şi am văzut tot ce se īntīmpla īn jur, m-am văzut pe mine şi trupul meu, am văzut naşterea mea, mi-am văzut părinţii, soţia, copilul şi prietenii mei. Le-am văzut gīndurile. Vedeam şi ce gīndeau şi felul īn care gīndurile lor se mişcau dintr-o dimensiune īn alta. A fost o experienţă incredibilă! Eram īn īntuneric, un īntuneric total şi acest īntuneric mă apăsa. Acest īntuneric exista īn afara mea, nu īn mine. Ce vreau să spun este că īntunericul acesta mă apăsa. Şi eu eram prins la mijloc īn această sferă şi nu īnţelegeam de ce şi cum există acest īntuneric. Unde eram defapt? Am īnţeles că nu aveam un trup, pentru că nu īl simţeam. Dar apoi m-am gīndit la lumină. Am trecut printr-o gaură mică īn acea lumină, dar lumina aceea era atīt de puternică şi de arzătoare īncīt nu o put compara cu absolut nimic. Nu se poate explica īn cuvinte. Şi lumina aceasta era atīt de arzătoare şi trecea prin carne, dar eu nu aveam un trup. Aceasta era partea cea mai interesantă. Şi īmi era teamă de lumina aceea. M-am gīndit că oare unde să mă retrag la umbră, să scap de lumina aceasta. Ce era lumina aceasta? Nu ştiu. Ar putea fi numită lumina lui Dumnezeu, sau s-ar putea numi lumina Vieţii. Dar lumina este lumină şi īntunericul este īntuneric, şi apoi ca psihiatru şi om de ştiinţă nu m-am gīndit la asta. Singurul lucru clar era că eu eram īn lumină. Noi nu am fost crescuţi cu frică de Dumnezeu. Ştiţi cum era īn Uniunea Sovietică, nu mergeam la biserică. Au fost şi oameni care mergeau. Noi am crezut că cei care mergeau, erau nişte oameni limitaţi. Credeam că ei nu ştiau prea multe şi că nu există Dumnezeu. Dar cele trei zile cīt am fost la morgă īn congelator, mi-au schimbat īntreaga viaţă.

Dr. George Rodonaia youngDr. George Rodonaia at the morgueAu īnceput autopsia prin a-mi tăia şi deschide pieptul. Aceasta a fost prima incizie, apoi eu mi-am deschis ochii. Cīnd mi-am deschis ochii şi cīnd ei au văzut că pupilele mele se mişcau, devenind mai mici, cīnd au văzut că ochii mei reacţionau la lumină, au ştiut că eram īn viaţă. M-au dus īnapoi īn spital şi au īnceput să mă resusciteze. Plămīnii mei nu mai funcţionau de multă vreme şi m-au conectat la aparatul de respiraţie artificială timp de 90 de zile. Recuperarea mea nu a fost rapidă, dar viaţa a revenit īn trupul meu. Ei au descoperit īn timpul autopsiei că īn mine era viaţă, dar nu toate organele mele funcţionau. A fost o muncă grea să fii timp de 9 luni la recuperare, vindecarea nu s-a produs imediat. Eram īn viaţă, dar asta nu īnsemna că puteam supravieţui dacă doctorii nu m-ar fi ajutat să-mi recuperez sănătatea şi organele.

După ce am revenit la viaţă, am avut parte de multe experienţe diferite şi de multă respingere, trebuind să mă lupt cu mulţi, dar nimic nu mă putea face să mă răzgīndesc. Īmi ştiam calea, şi am hotărīt să plec din ţară şi cu ajutorul acestei doamne din Longview Texas, m-am stabilit īn Statele Unite. Ne-am dus īn Texas, unde locuim şi azi.

Uneori, noi nu putem controla lucrurile ce ni se īntīmplă. Şi nici nu īncerc să explic totul, pentru că ştiu şi cred că Dumnezeu ştie mai bine şi cred că nici nu este nevoie să explic totul. De ce mi s-au arătat mie toate astea şi de ce am fost eu ales? Nu mi-am pus īntrebarea şi nici nu mă interesează, ca să fiu sincer. Mă bucur că s-a īntīmplat. Acum cred profund īntr-un Dumnezeu al dragostei, şi Dumnezeu este dragoste. Şi mai cred că Dumnezeu a creat totul pentru binele şi pentru viitorul nostru extraordinar, dacă noi nu īl vom distruge.


=== Concluzii  ===

Toate aceste experienţe legate de Iad au un singur lucru īn comun. Surpriza! Mulţi nici nu au ştiut că există un astfel de loc. Vi se pare surprinzător lucrul acesta? Mi se pare mie surprinzător? Sau vom fi noi pregătiţi? Iadul nu este nimic nou. Īntotdeauna a fost acolo. Este īnsă un loc descoperit de unii oameni care au murit şi s-au īntors de acolo şi care vor să-ţi spună şi ţie despre asta.

Dr.George Rodonaia:
Am īnţeles ce este Dragostea, ce este Credinţa şi Speranţa, şi toate acestea trei sīnt īnţelepciunea lui Dumnezeu.

Dr.Donald Whitaker:
Rugăciunea prin credinţă şi rugăciunea de mīntuire nu este o rugăciune oarecare sau neīnsemnată, ci este singura cale către Tatăl. Ea este unica cale! Toţi aceşti oameni din mişcarea New Age care cred că toată lumea merge īn Rai, că te poţi īnchina la orice, la un purice, că poţi īmbrăţişa un copac, că poţi venera un cristal sau o stea, am veşti pentru aceştia. Ei nu vor merge īn Rai dacă nu īl acceptă pe Isus Cristos ca Domn şi Salvator al lor, pentru că Biblia spune clar că: “S
ingura cale la Tatăl, este prin Fiul Său.” Ioan 14:6

Ronal Reagan:
Vă rog, nu vă duceţi īn Iad! Vă rog, vă implor nu mergeţi īn Iad! Acesta un a fost făcut pentru voi.

Charles McKay:
Dacă eşti mīntuit, eşti īn siguranţă dacă l-ai acceptat pe Isus.

Howard Storm:
Nu mai amīna pe ziua de mīine, pentru că s-ar putea să mori chiar īn acest moment, chiar īn această noapte.

Charles McKay:
Este lucrul cel mai bun care s-a īntīmplat vreodată īn viaţa mea.

Howard Storm:
Tu poţi să simţi prezenţa lui Isus şi astăzi acolo unde eşti. El te aşteaptă!

Ronal Reagan:
Nu este voia lui Dumnezeu ca oamenii să piară. Eu n-am ştiut asta. Eu n-am cunoscut dragostea lui Dumnezeu. Tot ce ştiam era ură, violenţă şi abuz. Dar este Unul căruia īi pasă şi numele lui este Isus.

Dr.Donald Whitaker:
Şi cine este Fiul? El este Cuvīntul făcut trup ce a venit să locuiască īntre oameni. Cuvīntul este Calea către Tatăl!

Howard Storm:
Fă o alegere! Nu mīine, nu la noapte, alege chiar acum! Dă-ţi inima lui Isus, nu amīna!

Charles McKay:
Dacă vrei să ai o viaţă fericită după aceasta, acceptă-l pe Isus!

“Iată, Eu stau la uşă şi bat. Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, Eu voi intra la el, voi cina cu el şi el cu Mine.” Apocalipsa 3:20

Dr.Rawlings:
Priteni, acum aţi văzut dovezile. Acum eşti cel mai aproape īn luarea unei decizii. Există viaţă după moarte? A fost viaţa acestor oameni pe care vi i-am prezentat aici dată peste cap pentru nimic, sau a fost pentru că există īntr-adevăr un Rai şi un Iad?

Tu ai luat decizia īn ce priveşte viaţa ta? Eşti sigur că dacă mori la noapte, mīine vei fi cu Dumnezeu īn Rai? Şi adu-ţi aminte de citatul din Apocalipsa 3:20: “Iată, Eu stau la uşă şi bat” Dumnezeu bate chiar acum. Dacă Mă auzi, deschide uşa şi Eu voi intra. Voi intra, nu s-ar putea să intru, şi voi avea părtăşie cu tine şi tu cu Mine. Asta īnseamnă că poţi să vii şi murdar. Vino aşa cum eşti. El va avea părtăşie cu tine şi īţi va spune cum să īţi cureţi viaţa. Şi īntre timp, drept răsplată, El īţi dă acest dar gratuit al vieţii veşnice cu Isus Cristos, pentru că tu eşti al Său. Tu eşti acum creştin.

Vă mulţumesc prieteni pentru că ne-aţi urmărit!

Ioan 11:25-26
“Eu sīnt īnvierea şi viaţa. Cine crede īn Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi.
Şi oricine trăieşte şi crede īn Mine, nu va muri niciodată.”

Crezi tu lucrul acesta?

Sfīrşit

Īnapoi din Iad
cu Dr.Maurice Rawlings

 

English  Spanish  French  Czech  German  Chinese  Indonesian  Romanian  Bulgarian  Vietnamese Swahili Dutch  Korean doc  [Arabic MP4 YouTubeURDU