16
Eta máechepusira ema Jesús eta te máecari
(Mt 28.1-10; Lc 24.1-12; Jn 20.1-10)
Tacahe, te jena sache sávaru­quenehi, téricaipa eta sache, tiyanapa esu María Magdalena, ésupa esu Salomé, ésupa esu apana María. Tivacha­re­canapa eta tíjiyequene perfume nayaria­si­hayare eta máquehe ema Jesús. Tásiha, te apanapa sache, lumíncu­quenehi, nayatirupa tiyanana eta te máecari. Te tiúchucapa eta sache, títeca­pa­napaipa éna eta te máecari. Eta napaisi­rapahi, tiyase­re­ji­ri­ca­ca­napaipa. Ánipa nacahe:
—¿Nájaha­pa­pucaini náequehe­pui­chi­na­havini eta tajiha eta ñécari eñi Viáquenu eta mari tajita­ca­requene? —nacahepa.
Te títeca­panapa, náimahapa eta márime tájina­ripahi te tapajacura eta máecari. Tásiha, tisiapanapa. Ánaqui náimahapa ema émana amaperu achane, mávihahi te vaure. Eta mamuiriha, tétavicava eta tajapuva. Tiárame­ca­na­rinehi ena esenana. Ema amaperu achane máechaji­ca­vacapa:
—Vahi ecupica. Éti etanu­capahi ema Jesús Nazareno, ema macaeta­ta­que­nenihi. Májina­ripahi, taicha ticaeche­pu­ca­siripa. Yare, ímaha. Júcahi eta mávinehi. Tiuri puiti, eyana emetaca ema Pedro, tásiha, namutu ena apamuriana echamuriana. Emeta­cavaca tiyanayare ema Jesús eta te Galilea. Ánaqui macucha­pia­heyare emutu éti. Échava­ri­chu­hipuca eta macaye­ma­que­neanahi te achane­richaha —máichavacapa ema ángele.
Tacahe, tiúchucanapa eta te máecari. Tiyananapa tijuna­pa­napaipa. Tiyaya­ca­rea­napaipa taicha eta náramirahi. Eta nayanirahi, nájina nameta­rui­nahini taicha eta napisirahi. ­
Tímerecavapa ema Jesús suyehe esu María Magdalena
(Jn 20.11-18)
Tiuri, eta máechepu­sirahi ema Jesús te máecari te jena lumíncu­quenehi te yática­ra­hichicha, sutivapa máimere­siavahi suyehe esu María Magdalena. (Esu suca María, esu máepachiaruhi ena siétequeneana éreanana te suáquehe.) 10 Tacahe, tiyanapa ésu, sumetapana ena suchamu­rianahi. Éna, tétavi­cavahi eta napane­re­re­sirahi, tíyahanahi eta nacati­sa­mu­re­vairahi. 11 Váhisera nasuapahini eta sumeta­rapihi esu María eta máechepu­siraipa, machavi­raipahi títareca, étapa eta máimere­si­ravahi eta suyehe. ­
Tímerecavapa ema Jesús nayehe ena apinana máimitureana
(Lc 24.13-35)
12 Te táequenepa eta juca, tímere­ca­va­varepa ema Jesús nayehe ena apinana máimitureana eta napaisi­rapahi, nacaiju­heirahi eta avasa­rechicha te tachacaya eta Jerusalén. Tiápamai­cha­va­hisera eta mamira. Vahi náimatí­va­nehini éma. 13 Téhesera náimatipa éma, majuni­jia­ca­vacapa. Tacahe, tichava­va­neanapa nametapana ena apamuriana nachamuriana. Váhique­ne­va­resera nasuapahini ena apinana, eta nameta­sirahi. ­
Tímerecava ema Jesús nayehe ena mayeheana apóstoleana
(Lc 24.36; Jn 20.19-21)
14 Tiuri, te táequenepa, tiúruji­ca­vanahi eta nanisirahi ena óncequeneana apóstoleana. Tacahe, tíjahú­chavapa tímerecava ema Jesús eta nayehe. Macaja­cha­mu­ri­varepa eta namasua­pirahi eta nameta­ra­pianahi ena tímahanahi éma eta máechepu­si­raipahi. ­
Matuparaca ema Jesús ena apóstoleana
(Mt 28.16-20; Lc 24.37-49; Jn 20.22-23)
15 Tacahe, máichavarepa:
—Eyana epaica te tamutu eta ­ avasareana eta te juca apaquehe. Ecame­ta­rai­ruyare eta tiúrina echaji­ri­rucava nayehe namutu ena achaneana. 16 Nucuchu­cu­ha­va­cayare namutu ena tisuapa­ji­ra­hianaya, ena ticaica­cha­sianaya. Énasera éna vahi tisuapanaya, ticaicu­ña­nayare taicha tanasi­richuhi eta napeca­turana.
17 Ena tisuapa­ji­rahiana náimere­cayare eta juca tiárami­careana: Náimiju­ni­ji­cayare ena éreanana nayehe ena achaneana, taicha námapi­cayare eta níjare. Náitucayare téchajicana tayehe eta apanana échaji­ri­ru­cavana namaitu­ca­que­nea­nainihi. 18 Te nacara­ta­ca­hipuca eta quichareana, tájina táichara­caimahi. Te térana­hipuca eta venéno, tájinavare náichavaimahi. Nanacayare eta navahuana nayehe ena nácani nacaju­ma­queneana, tásiha, tinara­ca­nayare éna —macahepa.
Eta mayapirahi ema Jesús te anuma
(Lc 24.50-53)
19 Tacahe, te títavapa tamutu eta mameta­ra­pianahi ema Viáquenu Jesús, tiyanapa tiyapa te anuma. Ema Viya macaejacapa ema Machicha te mavaure.
20 Tacahe, tiyananapa eta te tamutu avasareana ena máimitureana. Ticame­ta­rai­rua­napaipa eta tiúrina echaji­ri­ru­cavana. Ichape eta máimica­ta­si­ra­va­capahi ema Viáquenu. Tétávi­cavahi tajaca­pa­ca­revahi máicha, eta náimitu­ra­pia­napahi. Taicha máijara­ca­va­capahi eta náimere­si­rapahi eta tiárami­careana ticuna­cha­ca­reanahi.
Tamu­ tupa.